15 definiții pentru orbicular, orbiculare   declinări

BĂNÍCĂ, bănici, s. f. Plantă erbacee cu flori albastre, rar albe, dispuse în capitule globuloase, care crește în regiunea alpină și subalpină (Phyteuma orbiculare).Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

ORBICULÁR, -Ă, orbiculari, -e, adj. Rotund, globular. ♦ (Substantivat, m.) Mușchi de formă circulară care înconjură pleoapele și buzele, determinând, prin contracție, închiderea și deschiderea acestora. – Din fr. orbiculaire, lat. orbicularis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

SPINÚȚĂ, spinuțe, s. f. Plantă erbacee cu flori de culoare albastru-închis, rar albe, dispuse în capitule globuloase; bănică (Phyteuma orbiculare).Spin1 + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂNÍCĂ ~ci f. Plantă erbacee cu flori albastre, dispuse în inflorescențe rotunde, răspândită în regiunile alpine. /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ORBICULÁR1(~i, ~e) Care este rotund; circular. /<fr. orbiculaire, lat. orbicularis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ORBICULÁR2 ~i m. Mușchi sub formă de cerc. /<fr. orbiculaire, lat. orbicularis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ORBICULÁR, -Ă adj. Rotund, care descrie o circumferință, circular; orbiculat. ♦ s.m. Mușchi circular plasat în jurul pleoapelor și buzelor, acționând asupra lor. [Cf. fr. orbiculaire, lat. orbicularis].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ORBICULÁR, -Ă I. adj. globular, rotund; circular. II. adj., s. m. (mușchi circular) în jurul pleoapelor și buzelor. (< fr. orbiculaire, lat. orbicularis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂNÍCĂ s. (BOT.; Phyteuma orbiculare) spinuță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ORBICULÁR adj. v. circular, globular, rotund, sferic, sferiform.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SPINÚȚĂ s. (BOT.; Phyteuma orbiculare) bănică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SPINÚȚĂ s. v. cărbune.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bănícă s. f., g.-d. art. bănícii; pl. băníci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

orbiculár adj. m., pl. orbiculári; f. sg. orbiculáră, pl. orbiculáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

spinúță s. f., g.-d. art. spinúței; pl. spinúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink