2 definiții pentru orbeți, orbețire   ▷ conjugări / declinări

ORBEȚÍ, orbețesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se milogi, a cerși. – Din orbeț.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

ORBEȚÍRE, orbețiri, s. f. v. ORBEȚI. – [DLRM]
Sursa: Neoficial | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink