2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OPTIMIZARE, optimizări, s. f. 1. Alegerea și aplicarea soluției (economice) optime (dintre mai multe posibile). 2. (Mat.) Raționament sau calcul care permite găsirea valorilor unuia sau mai multor parametri corespunzând maximului unei funcții. – Cf. fr. optimiser, optimisation.

OPTIMIZARE, optimizări, s. f. 1. Alegerea și aplicarea soluției (economice) optime (dintre mai multe posibile). 2. (Mat.) Raționament sau calcul care permite găsirea valorilor unuia sau mai multor parametri corespunzând maximului unei funcții. – Cf. fr. optimiser, optimisation.

optimizare sf [At: DN3 / Pl: ~zări / E: optimiza] 1 Alegere și aplicare a soluției economice optime dintre mai multe posibile. 2 (Mat) Raționament sau calcul care permite găsirea valorilor unuia sau mai multor parametri corespunzând maximumului unei funcții.

OPTIMIZARE s.f. Acțiunea de a optimiza și rezultatul ei. ♦ (Mat.) Raționament sau calcul care permite a găsi valorile unuia sau mai multor parametri corespunzînd maximului unei funcții. [< optimiza].

OPTIMIZARE s. f. acțiunea de a optimiza. ◊ ansamblu de lucrări de cercetare operațională care urmărește găsirea celei mai bune soluții pentru rezolvarea unei anumite probleme. ◊ (mat.) raționament, calcul care permite a găsi valorile unuia sau mai multor parametri ce corespund maximului unei funcții. (< optimiza)

optimizare s. f. Îmbunătățire, ameliorare ◊ „O problemă de optimizare a amestecului de produse petroliere.” I.B. 9 XI 66 p. 1. ◊ „Ce măsuri se iau în transporturi pentru optimizarea circulației și economisirea carburanților.” R.l. 28 VII 79 p. 2 (din optimiza, cf. fr. optimisation; DMN 1967; SMFC IV 314; L. Seche în LR 2/75 p. 176; DT; DEX, DN3)

OPTIMIZA, optimizez, vb. I. Tranz. 1. A face ca randamentul unei mașini, al unui sistem tehnic etc. să fie optim, să corespundă unor exigențe sporite. 2. A alege soluția economică optimă pentru rezolvarea unei probleme. – Din fr. optimiser.

optimiza vt [At: DN3 / Pzi: ~zez / E: fr optimiser] A face ca randamentul unei mașini, al unui sistem tehnic etc. să fie optim, să corespundă unor exigențe sporite.

OPTIMIZA, optimizez, vb. I. Tranz. A face ca randamentul unei mașini, al unui sistem tehnic etc. să fie optim, să corespundă unor exigențe sporite. – Din fr. optimiser.

OPTIMIZA vb. I. tr. A alege și a aplica soluția cea mai bună (optimă) dintre toate soluțiile posibile. [< fr. optimiser].

OPTIMIZA vb. tr. a face să devină optim, a îmbunătăți. ◊ a face ca randamentul unei mașini, al unui sistem tehnic etc. să corespundă unor exigențe sporite. (< fr. optimiser)

optimiza vb. I A îmbunătăți ◊ „Ce se poate anticipa asupra stadiilor-tip prin care de regulă trec muncitorii de proveniență rurală în procesul adaptării lor la munca industrială, pentru a optimiza această integrare?” Sc. 21 XI 69 p. 4; v. și superfinisare (din fr. optimiser, engl. to optimize; DMN 1960; DN3)

A OPTIMIZA ~ez tranz. (randamentul unei mașini, al unui sistem tehnic) A face optim. /<fr. optimiser

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

optimizare s. f., g.-d. art. optimizării; pl. optimizări

optimizare s. f., g.-d. art. optimizării; pl. optimizări

optimizare s. f., g.-d. art. optimizării; pl. optimizări

optimiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. optimizez, 3 optimizea; conj. prez. 1 sg. să optimizez, 3 să optimizeze

*optimiza (a ~) vb., ind. prez. 3 optimizea

optimiza vb., ind. prez. 1 sg. optimizez, 3 sg. și pl. optimizea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OPTIMIZARE s. v. îmbunătățire.

Intrare: optimizare
optimizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • optimizare
  • optimizarea
plural
  • optimizări
  • optimizările
genitiv-dativ singular
  • optimizări
  • optimizării
plural
  • optimizări
  • optimizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: optimiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • optimiza
  • optimizare
  • optimizat
  • optimizatu‑
  • optimizând
  • optimizându‑
singular plural
  • optimizea
  • optimizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • optimizez
(să)
  • optimizez
  • optimizam
  • optimizai
  • optimizasem
a II-a (tu)
  • optimizezi
(să)
  • optimizezi
  • optimizai
  • optimizași
  • optimizaseși
a III-a (el, ea)
  • optimizea
(să)
  • optimizeze
  • optimiza
  • optimiză
  • optimizase
plural I (noi)
  • optimizăm
(să)
  • optimizăm
  • optimizam
  • optimizarăm
  • optimizaserăm
  • optimizasem
a II-a (voi)
  • optimizați
(să)
  • optimizați
  • optimizați
  • optimizarăți
  • optimizaserăți
  • optimizaseți
a III-a (ei, ele)
  • optimizea
(să)
  • optimizeze
  • optimizau
  • optimiza
  • optimizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

optimizare, optimizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a optimiza și rezultatul ei. DN
    • 1.1. Alegerea și aplicarea soluției (economice) optime (dintre mai multe posibile). DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 2. matematică Raționament sau calcul care permite găsirea valorilor unuia sau mai multor parametri corespunzând maximului unei funcții. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

optimiza, optimizezverb

  • 1. A face să devină optim. MDN '00
    • 1.1. A face ca randamentul unei mașini, al unui sistem tehnic etc. să fie optim, să corespundă unor exigențe sporite. DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 2. A alege soluția economică optimă pentru rezolvarea unei probleme. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.