13 definiții pentru opreliște

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OPRELIȘTE, opreliști, s. f. Măsură, dispoziție de interzicere a ceva; interdicție, prohibiție; p. ext. piedică, obstacol în calea unei acțiuni; stavilă. – Opri + suf. -eliște.

opreliște sf [At: VARLAAM, C. 310 / Pl: ~ti / E: opri + -eliște] 1 Obstacol în calea unei acțiuni Si: (îvp) stavilă, zăgaz. 2-3 (Poruncă sau) măsură prin care se interzice ceva Si: interdicție, prohibiție. 4 (Înv) Arestare. 5 (Reg) Loc unde se adună apa prin oprirea unei gârle. 6 Loc înaintea strungii, unde stau oile Si: (reg) staniște.

OPRELIȘTE, opreliști, s. f. Poruncă sau măsură prin care se interzice ceva; interdicție, prohibiție; p. ext. piedică, obstacol în calea unei acțiuni; stavilă. – Opri + suf. -eliște.

OPRELIȘTE, opreliști, s. f. Poruncă sau măsură prin care se interzice un lucru; p. ext. piedică, obstacol în calea unei realizări; interdicție. Cu toată opreliștea stăpînirii... mulți negustori preferau în loc de judecata Divanului judecata mahalalei. CAMIL PETRESCU, O. II 94.

OPRELIȘTE ~i f. înv. 1) Măsură prin care este interzis ceva; îngrădire; interdicție. 2) Factor care încurcă sau îngreuiază realizarea unui lucru; piedică; stavilă; obstacol. [Sil. -pre-] /a opri + suf. ~eliște

opréliște f. (d. opreală). Vechĭ. Azĭ pop. Oprire, interzicere.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

opreliște (desp. o-pre-) s. f., g.-d. art. opreliștii; pl. opreliști

opreliște (o-pre-) s. f., g.-d. art. opreliștii; pl. opreliști

opreliște s. f. (sil. -pre-), g.-d. art. opreliștii; pl. opreliști

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OPRELIȘTE s. v. interdicție, interzicere, împiedicare, oprire, prohibire, prohibiție.

OPRELIȘTE s. dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, piedică, stavilă, (pop.) opreală, poticală, potrivnicie, (înv. și reg.) scandal, sminteală, (înv.) anevoință, nevoință, poprire, stenahorie, (fig.) barieră, handicap, hop. (A avut de depășit o mare ~.)

opreliște s. v. INTERDICȚIE. INTERZICERE. ÎMPIEDICARE. OPRIRE. PROHIBIRE. PROHIBIȚIE.

Intrare: opreliște
opreliște substantiv feminin
  • silabație: o-pre- info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • opreliște
  • opreliștea
plural
  • opreliști
  • opreliștile
genitiv-dativ singular
  • opreliști
  • opreliștii
plural
  • opreliști
  • opreliștilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

opreliște, opreliștisubstantiv feminin

etimologie:
  • Opri + sufix -eliște. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.