2 definiții pentru opocefal
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OPOCEFAL s. m. monstru caracterizat prin atrofia regiunii inferioare a craniului, prin fuziunea urechilor și absența gurii și a nasului. (< fr. opocéphale)
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
OPO-2 „față, organe faciale”. ◊ gr. ops, opos „față” > fr. opo-, engl. id. > rom. opo-. □ ~cefal (v. -cefal), s. m., monstru caracterizat prin fuziunea urechilor, prin prezența unei singure orbite și prin absența gurii și a nasului; ~didim (v. -didim), s. m., făt teratologic avînd o cutie craniană mică, însă două fețe distincte.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: opocefal
opocefal substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: MDN '08 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
opocefal, opocefalisubstantiv masculin
- 1. Monstru caracterizat prin atrofia regiunii inferioare a craniului, prin fuziunea urechilor și absența gurii și a nasului. MDN '00
etimologie:
- opocéphale MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.