opțiuni
  • info
2 intrări
10 definiții

Explicative DEX

ONĂNĂIT, -Ă, onănăiți, -te, adj. (Reg.) Fonf. – V. onănăi.

ONĂNĂIT, -Ă, onănăiți, -te, adj. (Reg.) Fonf. – V. onănăi.

onănăit, ~ă a [At: STANCU, D. 427 / Pl: ~iți, ~e / E: onănăi] (Reg) Care vorbește pe nas Si: fonf.

ONĂNĂIT, -Ă, onănăiți, -te, adj. (Regional) Fonf. (Substantivat) Mama se gîndește să-l însoare pe frate-meu Ion cu o fată din vecini... cu onănăita. STANCU, D. 427.

ONĂNĂI, onănăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A fonfăi, a fârnâi. – Formație onomatopeică.

ONĂNĂI, onănăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A fonfăi, a fârnâi. – Formație onomatopeică.

onănăi vi [At: CV 1951 nr 11, 37 / Pzi: onănăi / E: fo] (Reg) A fonfăi.

Ortografice DOOM

onănăi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. onănăi, 3 onănăie, imperf. 1 onănăiam; conj. prez. 1 și 2 sg. să onănăi, 3 să onănăie

!onănăi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. onănăi, 3 onănăie, imperf. 3 sg. onănăia; conj. prez. 3 să onănăie

onănăi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. onănăiesc, 3 sg. onănăiește / onănăie imperf. 3 sg. onănăia; conj. prez. 3 sg. și pl. onănăiască

Tezaur

ONĂNĂIT, -Ă adj. (Regional) Care vorbește pe nas, fonf. ◊ (Substantivat) De ani de zile mama se gîndește să-l însoare pe frate-meu Ion cu o fată din vecini care are pămînt..., cu onănăita. STANCU, D. 427. – pl.: onănăiți, -te. – v. onănăi.

ONĂNĂI vb. IV. intranz. (Regional) A fonfăi, a fîrnîi. Nu e bun de cîntat, onănăie! cv 1951, nr. 11, 37. Fata lor... onănăie pe nas cînd vorbește. STANCU, D. 29. – prez. ind. : onănăi. – Formație onomatopeică.

Intrare: onănăit
onănăit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • onănăit
  • onănăitul
  • onănăitu‑
  • onănăită
  • onănăita
plural
  • onănăiți
  • onănăiții
  • onănăite
  • onănăitele
genitiv-dativ singular
  • onănăit
  • onănăitului
  • onănăite
  • onănăitei
plural
  • onănăiți
  • onănăiților
  • onănăite
  • onănăitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: onănăi
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • onănăi
  • onănăire
  • onănăit
  • onănăitu‑
  • onănăind
  • onănăindu‑
 singular plural
  • onănăie
  • onănăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • onănăi
 (să)
  • onănăi
  • onănăiam
  • onănăii
  • onănăisem
a II-a (tu)
  • onănăi
 (să)
  • onănăi
  • onănăiai
  • onănăiși
  • onănăiseși
a III-a (el, ea)
  • onănăie
 (să)
  • onănăie
  • onănăia
  • onănăi
  • onănăise
plural I (noi)
  • onănăim
 (să)
  • onănăim
  • onănăiam
  • onănăirăm
  • onănăiserăm
  • onănăisem
a II-a (voi)
  • onănăiți
 (să)
  • onănăiți
  • onănăiați
  • onănăirăți
  • onănăiserăți
  • onănăiseți
a III-a (ei, ele)
  • onănăie
 (să)
  • onănăie
  • onănăiau
  • onănăiră
  • onănăiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • onănăi
  • onănăire
  • onănăit
  • onănăitu‑
  • onănăind
  • onănăindu‑
 singular plural
  • onănăiește
  • onănăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • onănăiesc
 (să)
  • onănăiesc
  • onănăiam
  • onănăii
  • onănăisem
a II-a (tu)
  • onănăiești
 (să)
  • onănăiești
  • onănăiai
  • onănăiși
  • onănăiseși
a III-a (el, ea)
  • onănăiește
 (să)
  • onănăiască
  • onănăia
  • onănăi
  • onănăise
plural I (noi)
  • onănăim
 (să)
  • onănăim
  • onănăiam
  • onănăirăm
  • onănăiserăm
  • onănăisem
a II-a (voi)
  • onănăiți
 (să)
  • onănăiți
  • onănăiați
  • onănăirăți
  • onănăiserăți
  • onănăiseți
a III-a (ei, ele)
  • onănăiesc
 (să)
  • onănăiască
  • onănăiau
  • onănăiră
  • onănăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

onănăit, onănăităadjectiv

  • 1. regional Fonf. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fonf
    • format_quote (și) substantivat Mama se gîndește să-l însoare pe frate-meu Ion cu o fată din vecini... cu onănăita. STANCU, D. 427. DLRLC
etimologie:
  • vezi onănăi DEX '98 DEX '09

onănăi, onănăiverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.