ONDULÉU, onduleuri, s. n. (Fam.) Ondulație a părului. – Din fr. ondulé.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

ONDULÉU s.n. Ondulație (2). [Pron. -leu. / cf. fr. ondulé].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ONDULÉU s. n. ondulație a părului. (< fr. ondulé)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

onduléu s. n., art. onduléul; pl. onduléuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink