OMNIVÓR, -Ă, omnivori, -e, adj., s. m. și f. (Animal) care se hrănește atât cu substanțe vegetale, cât și cu substanțe animale; (animal) care mănâncă de toate. – Din fr. omnivore.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de mihvar | Semnalează o greșeală | Permalink

OMNIVÓR ~ă (~i, ~e) și substantival Care se hrănește cu produse de origine vegetală și animală; în stare să mănânce de toate. /<fr. omnivore
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OMNIVÓR, -Ă adj. (Despre animale) Care se hrănește cu substanțe vegetale și animale. [< fr. omnivore, cf. lat. omnis – tot, vorare – a mânca].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OMNIVÓR, -Ă adj. 1. (despre organisme) care se hrănește atât cu substanțe animale cât și vegetale. 2. (despre un regim alimentar) din elemente animale și vegetale. (< fr. omnivore)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

OMNIVÓR adj. (BIOL.) (rar) pantofag. (Animal ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

omnivór adj. m., pl. omnivóri; f. sg. omnivóră, pl. omnivóre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink