OMNIPREZÉNT, -Ă, omniprezenți, -te, adj. Care este prezent, activ pretutindeni. – Din fr. omniprésent.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

OMNIPREZÉNT ~tă (~ți, ~te) Care este prezent pretutindeni; cu prezență în tot locul. /<fr. omniprésent
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OMNIPREZÉNT, -Ă adj. Prezent pretutindeni. [Cf. fr. omniprésent, lat. omnipraesens].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OMNIPREZÉNT, - adj. prezent pretutindeni. (< fr. opmniprésent)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

OMNIPREZÉNT adj. (livr.) ubicuu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Omniprezent ≠ absent
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

omniprezént adj. m. (sil. -pre-) prezent
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink