OMNIPREZÉNȚĂ, omniprezențe, s. f. Facultatea de a fi prezent pretutindeni; prezență a cuiva peste tot. – Din fr. omniprésence.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

OMNIPREZÉNȚĂ s.f. Facultatea de a fi omniprezent; prezență a cuiva peste tot. [Cf. fr. omniprésence, lat.bis. omnipraesentia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OMNIPREZÉNȚĂ s. f. facultatea de a fi omniprezent; ubicuitate. (< fr. omniprésence, lat. omnipresentia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

OMNIPREZÉNȚĂ s. (livr.) ubicuitate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

omniprezénță s. f. (sil. -pre-), g.-d. art. omniprezénței; pl. omniprezénțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink