2 intrări
4 definiții

Explicative DEX

omesti vt [At: ANON. CAR. / Pzi: ~tesc / E: mg emészt] (Înv) A digera.

Arhaisme și regionalisme

OMESTI vb. (Ban.) A mistui, a digera. Omestesk. Digero. AC, 357. Etimologie: magh. emésztni. Vezi și omestitor, omestitură.

omesti, omestesc, vb. IV (înv.) a digera, a mistui.

Tezaur

OMESTI vb. IV. tranz. (Învechit) A mistui, a digera. cf. anon. car., klein, d. 83. Dr. IV, 156. – prez. ind.: omestesc. – Din magh. emészt.

Intrare: omesti
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • omesti
  • omestire
  • omestit
  • omestitu‑
  • omestind
  • omestindu‑
singular plural
  • omestește
  • omestiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • omestesc
(să)
  • omestesc
  • omesteam
  • omestii
  • omestisem
a II-a (tu)
  • omestești
(să)
  • omestești
  • omesteai
  • omestiși
  • omestiseși
a III-a (el, ea)
  • omestește
(să)
  • omestească
  • omestea
  • omesti
  • omestise
plural I (noi)
  • omestim
(să)
  • omestim
  • omesteam
  • omestirăm
  • omestiserăm
  • omestisem
a II-a (voi)
  • omestiți
(să)
  • omestiți
  • omesteați
  • omestirăți
  • omestiserăți
  • omestiseți
a III-a (ei, ele)
  • omestesc
(să)
  • omestească
  • omesteau
  • omesti
  • omestiseră
Intrare: OMESTI
OMESTI
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)