2 intrări
27 de definiții
din care- explicative (13)
- morfologice (6)
- relaționale (6)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OMENIRE s. f. 1. Întreaga populație a globului, totalitatea oamenilor de pe Pământ, neamul omenesc; umanitatea; omenime. ♦ Mulțime de oameni; lume, public. 2. (Înv.) Omenie; umanitarism. – Din om. Pentru 2, cf. omeni.
OMENIRE s. f. 1. Întreaga populație a globului, totalitatea oamenilor de pe Pământ, neamul omenesc; umanitatea; omenime. ♦ Mulțime de oameni; lume, public. 2. (Înv.) Omenie; umanitarism. – Din om. Pentru 2, cf. omeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
omenire sf [At: DOSOFTEI, V. S. febmarie 50v/26 / Pl: (rar) ~ri / E: omeni] 1 (Rel; înv) Întrupare. 2 (Înv; îoc dumnezeire) Natură omenească. 3 (Îoc fiară) Ființă umană Si: om. 4 Totalitate a oamenilor de pe glob Si: umanitate. 5 Specie umană. 6 Mulțime mare de oameni Si: lume, public. 7 Venerare. 8 Primire ospitalieră. 9 Ospătare. 10 (Bis; înv) Omenie (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OMENIRE, omeniri, s. f. Întreaga populație a globului, totalitatea oamenilor de pe pămînt, neamul omenesc; umanitatea. Zadarnic timpul trece c-un zbor neobosit, În sînul omenirii vărsînd a iernii gheață. ALECSANDRI, P. I 125. Misia istoriei este a ne arăta, a ne demonstra această transformație continuă, această mișcare progresivă a omenirii. BĂLCESCU, O. II 10. ♦ Mulțime mare de oameni; lume, public. Ascultau în puterea nopții frămîntul atîtor omeniri în mers, omeniri sleite de un marș lung. CAMILAR, N. II 51. Dădeau tîrcoale fabricei... ca să vezi cam ce fel de omenire intră acolo. PAS, Z. I 292. Omenirea împrejuru-i scotea țipete de jale. NEGRUZZI, S. II 6.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OMENIRE f. Totalitate a oamenilor de pe globul pământesc; neamul omenesc; umanitate; lume. [G.-D. omenirii] /Din om
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
omenire f. neamul omenesc.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
omeníre f. (d. oamenĭ). Neamu omenesc: istoria omeniriĭ. – Ardeleniĭ (dar nu poporu!) zic omenime.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OMENI, omenesc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop.) A primi pe cineva în mod ospitalier; a ospăta, a cinsti. ♦ Refl. A se ospăta. 2. A cinsti, a onora, a slăvi. – Din om.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OMENI, omenesc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop.) A primi pe cineva în mod ospitalier; a ospăta, a cinsti. ♦ Refl. A se ospăta. 2. A cinsti, a onora, a slăvi. – Din om.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
omeni [At: COD. TOD. 229 / V: (reg) omini / Pzi: ~nesc / E: om] 1 vr (Rel; îrg) A lua înfățișare de om Si: a se întrupa, a se naște. 2 vt (Îvp) A manifesta respect și considerație față de cineva Si: a cinsti, respecta. 3 vt (Îvp) A venera. 4-6 vr (Înv) A se purta corect, cinstit, civilizat. 7 vt (Reg; îf omini) A ura cuiva noroc. 8 vt (Reg; îf omini) A felicita. 9 vt (Pop) A primi pe cineva în mod ospitalier Si: a ospăta. 10-11 vtr A mânca și a bea Si: a ospăta. 12 vt (Irn) A trage cuiva o bătaie zdravănă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
omini v vz omeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OMENI, omenesc, vb. IV. Tranz. (Popular) 1. A primi în mod ospitalier pe cineva, a trata cu mîncare și cu băutură; a cinsti (3), a ospăta. Dimineața, iar omeni muierea pe călători cu mămăligă și cu lapte cald. RETEGANUL, P. III 4. ◊ Refl. Stai jos și te omenește cu ceva d-ale mîncării și p-ormă om vedea ce-om face. CAMIL PETRESCU, O. II 166. ♦ (Ironic) A trage (cuiva) o bătaie zdravănă. Îl apucară voinicii amîndoi, apoi lasă că l-au omenit! Nici ferfeniță nu s-a ales de el. RETEGANUL, P. V 41. 2. A cinsti (1), a onora, a slăvi. Prietenii îi doresc și țara îi omenește. ISPIRESCU, U. 27. O, zei ai zeilor... Precum v-am cinstit Și v-am omenit, așa vă voi cinsti Și vă voi omeni. TEODORESCU, P. P. 108.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A OMENI ~esc tranz. pop. 1) (persoane) A trata cu omenie (adăpostind, ospătând, acordând susținere etc.). 2) rar A înzestra cu trăsături de om; a face să aibă însușiri umane. /Din om
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
omenì v. 1. a primi cu omenie: îl ospătă și’l omeni ca pe un călător ISP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) omenésc v. tr. (d. oamenĭ). Primesc (tratez) cu omenie: pe popă îl omenim (VR. 1927, 1, 26), am să te omenesc de cinste (Agrb. Înt. 48).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
omenire s. f., g.-d. art. omenirii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
omenire s. f., g.-d. art. omenirii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
omenire s. f., g.-d. art. omenirii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
omeni (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. omenesc, 3 sg. omenește, imperf. 1 omeneam; conj. prez. 1 sg. să omenesc, 3 să omenească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
omeni (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. omenesc, imperf. 3 sg. omenea; conj. prez. 3 să omenească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
omeni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. omenesc, imperf. 3 sg. omenea; conj. prez. 3 sg. și pl. omenească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OMENIRE s. lume, umanitate, (înv. și reg.) omenime. (Întreaga ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OMENIRE s. v. incarnare, incarnație, întrupare, omenie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OMENIRE s. lume, umanitate, (înv. și reg.) omenime. (Întreaga ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
omenire s. v. INCARNARE. ÎNTRUPARE. OMENIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OMENI vb. v. cinsti, incarna, întruchipa, întrupa, ospăta, servi, trata.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
omeni vb. v. CINSTI. INCARNA. ÎNTRUCHIPA. ÎNTRUPA. OSPĂTA. SERVI. TRATA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
omeni, omenesc, (omini), vb. tranz., refl. – 1. A (se) ospăta, a (se) cinsti: „Ne-am ominit on ptic și ne-am dus și ne-am culcat” (Memoria, 2014: 153; Oarța de Sus). 2. A trata cu omenie. – Din om (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
THAT’S ONE SMALL STEP FOR A MAN, ONE GIANT LEAP FOR MANKIND (engl.) este un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire – Primul mesaj adresat pământenilor de Neil A. Armstrong la pășirea pe solul lunar (21 iul. 1969).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
omenire, omenirisubstantiv feminin
- 1. Întreaga populație a globului, totalitatea oamenilor de pe Pământ, neamul omenesc; umanitatea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Zadarnic timpul trece c-un zbor neobosit, În sînul omenirii vărsînd a iernii gheață. ALECSANDRI, P. I 125. DLRLC
- Misia istoriei este a ne arăta, a ne demonstra această transformație continuă, această mișcare progresivă a omenirii. BĂLCESCU, O. II 10. DLRLC
-
- Ascultau în puterea nopții frămîntul atîtor omeniri în mers, omeniri sleite de un marș lung. CAMILAR, N. II 51. DLRLC
- Dădeai tîrcoale fabricei... ca să vezi cam ce fel de omenire intră acolo. PAS, Z. I 292. DLRLC
- Omenirea împrejuru-i scotea țipete de jale. NEGRUZZI, S. II 6. DLRLC
-
-
- 2. Omenie, umanitarism. DEX '09 DEX '98sinonime: omenie umanitarism
etimologie:
- (2.) omeni DEX '09 DEX '98
- om DEX '09 DEX '98
omeni, omenescverb
-
- Dimineața, iar omeni muierea pe călători cu mămăligă și cu lapte cald. RETEGANUL, P. III 4. DLRLC
- 1.1. A se ospăta. DEX '09 DEX '98
- Stai jos și te omenește cu ceva d-ale mîncării și p-ormă om vedea ce-om face. CAMIL PETRESCU, O. II 166. DLRLC
-
- 1.2. A trage (cuiva) o bătaie zdravănă. DLRLC
- Îl apucară voinicii amîndoi, apoi lasă că l-au omenit! Nici ferfeniță nu s-a ales de el. RETEGANUL, P. V 41. DLRLC
-
-
-
- Prietenii îi doresc și țara îi omenește. ISPIRESCU, U. 27. DLRLC
- O, zei ai zeilor... Precum v-am cinstit Și v-am omenit, așa vă voi cinsti Și vă voi omeni. TEODORESCU, P. P. 108. DLRLC
-
etimologie:
- om DEX '09 DEX '98