2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

olălăire sf [At: LB / V: (reg) h~, hololoi~, olăire[1] / Pl: ~i / E: olălăi] (Îrg) Văicăreală. corectat(ă)

  1. În original, varianta de față este tipărită incorect: olăire~ LauraGellner

olăire[1] sf vz olălăire

  1. Varianta de față este tipărită greșit în definiția principală: olăire~ LauraGellner

olălăi2 vi [At: KLEIN, D. 63 / V: (reg) h~, ~lui / Pzi: ~esc / E: ns cf lălăi] (Îrg) 1 A face gălăgie Si: a țipa, a urla. 2 A se văicări.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OLĂLĂIRE s. v. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văitătură.

olălăire s. v. BOCEALĂ. BOCIRE. BOCIT. CĂINARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTAȚIE. PLÎNGERE. PLÎNS. TÎNGUIALĂ. TÎNGUIRE. TÎNGUIT. VĂITARE. VĂITAT. VĂITĂTURĂ.

OLĂLĂI vb. v. boci, căina, jeli, jelui, lamenta, plânge, tângui, văicări, văita.

olălăi vb. v. BOCI. CĂINA. JELI. JELUI. LAMENTA. PLÎNGE. TÎNGUI. VĂICĂRI. VĂITA.

Intrare: olălăire
olălăire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • olălăire
  • olălăirea
plural
  • olălăiri
  • olălăirile
genitiv-dativ singular
  • olălăiri
  • olălăirii
plural
  • olălăiri
  • olălăirilor
vocativ singular
plural
olăire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: olălăi
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • olălăi
  • olălăire
  • olălăit
  • olălăitu‑
  • olălăind
  • olălăindu‑
singular plural
  • olălăiește
  • olălăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • olălăiesc
(să)
  • olălăiesc
  • olălăiam
  • olălăii
  • olălăisem
a II-a (tu)
  • olălăiești
(să)
  • olălăiești
  • olălăiai
  • olălăiși
  • olălăiseși
a III-a (el, ea)
  • olălăiește
(să)
  • olălăiască
  • olălăia
  • olălăi
  • olălăise
plural I (noi)
  • olălăim
(să)
  • olălăim
  • olălăiam
  • olălăirăm
  • olălăiserăm
  • olălăisem
a II-a (voi)
  • olălăiți
(să)
  • olălăiți
  • olălăiați
  • olălăirăți
  • olălăiserăți
  • olălăiseți
a III-a (ei, ele)
  • olălăiesc
(să)
  • olălăiască
  • olălăiau
  • olălăi
  • olălăiseră
holălăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
olălui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)