4 definiții pentru oloreală

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

olorea sf [At: PAMFILE, A. R. 214 / Pl: ~eli / E: olori + -eală] (Reg) Vânt ușor și neregulat Si: adiere, boare.

OLOREA s. f. (Regional) Vînt ușor și neregulat; adiere, boare. Prin aceste locuri, curenții cei mai regulați se frîng și se fărîmă, dînd naștere unui vînt neregulat care, dacă este și slab, se mai numește oloreală. PAMFILE, A. R. 214.

OLOREA s. f. (Reg.) Vînt ușor și neregulat; adiere, boare. – Din olori + suf. -eală.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

olorea s.f. (reg.) vânt ușor, neregulat; adiere.

Intrare: oloreală
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • olorea
  • oloreala
plural
genitiv-dativ singular
  • oloreli
  • olorelii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oloreasubstantiv feminin

  • 1. regional Vânt ușor și neregulat. DLRLC DLRM
    • format_quote Prin aceste locuri, curenții cei mai regulați se frîng și se fărîmă, dînd naștere unui vînt neregulat care, dacă este și slab, se mai numește oloreală. PAMFILE, A. R. 214. DLRLC
etimologie:
  • olori + sufix -eală. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.