opțiuni
  • info

3 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OJOG, (1) ojoage, s. n., (2) ojogi, s. m. (Reg.) 1. S. n. Băț (cu o cârpă udă la un capăt) folosit pentru a curăța cuptorul de spuză, pentru a mișca jarul etc. 2. S. m. Fig. Om înalt și subțire. [Var.: ojoc s. n.] – Din magh. azsag.

OJOG, (1) ojoage, s. n., (2) ojogi, s. m. (Reg.) 1. S. n. Băț (cu o cârpă udă la un capăt) folosit pentru a curăța cuptorul de spuză, pentru a mișca jarul etc. 2. S. m. Fig. Om înalt și subțire. [Var.: ojoc s. n.] – Din magh. azsag.

ojog [At: DDRF / V: (reg) ij~, ~oc, ojug sm, orjoc, orj~ sn, uj~ / Pl: (1-3, 6-7) ~oage și (rar) ~uri (4-5) ~ogi / E: mg azsag] (Reg) 1 sn Cociorvă (1). 2 sn Coadă a cociorvei (1). 3 sn Băț lung care are la un capăt o cârpă sau un mănunchi de zdrențe, de pănuși (udate) etc. și cu care se curăță cuptorul de spuză sau se răcește când e prea încins. 4 sm (Fig) Om înalt și slab. 5 sm (Fig) Om decăzut din punct de vedere moral. 6 sn Coajă de mesteacăn. 7 sn Lemn asemănător cu iasca.

OJOG s. n. v. ojoc.

OJOC s. n. v. ojog.

ojoc sn vz ojog

ojug sm vz ojog

orjoc sn vz ojog

orjog sn vz ojog

ujog sn vz ojog

urjog sn vz ojog

OJOC, ojoace, s. n. Băț (uneori cu o cîrpă udă la capăt) folosit pentru a curăța cuptorul, pentru a mișca jarul etc. – Variantă: ojog s. n.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ojog2 (om înalt) (reg.) s. m., pl. ojogi

ojog1 (băț, coajă de mesteacăn) (reg.) s. n., pl. ojoage

ojog1 (om înalt) (reg.) s. m., pl. ojogi

ojog2 (băț, coajă de mesteacăn) (reg.) s. n., pl. ojoage

ojog (om înalt) s. m., pl. ojogi

ojog (băț, coajă de mesteacăn) s. n., pl. ojoage

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OJOG s. v. cociorvă.

ojog s. v. COCIORVĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ojog (ojoage), s. n. – Perie cu coadă. – Var. ojoc, ijoc, orjoc. Sl. ožegu, din žesti, žegą „a arde” (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 226; Conev 62), prin intermediul mag. azsag (Tiktin; Drăganu, Dacor., VI, 285), cf. pol. ožog și jeg.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

OJOG fam., mold. (Sur VIII; Isp IV1); Ojogeni sat dispărut; cf. Ojoc b. (Ur XXII 224), < subst. ojoc „coada cociorvei, pămătuf”.

Intrare: Ojog
nume propriu (I3)
  • Ojog
Intrare: ojog (băț)
ojog1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N21)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ojog
  • ojogul
  • ojogu‑
plural
  • ojoage
  • ojoagele
genitiv-dativ singular
  • ojog
  • ojogului
plural
  • ojoage
  • ojoagelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ojoc
  • ojocul
  • ojocu‑
plural
  • ojoace
  • ojoacele
genitiv-dativ singular
  • ojoc
  • ojocului
plural
  • ojoace
  • ojoacelor
vocativ singular —
plural —
urjog
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
orjoc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
orjog
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ojog (om)
substantiv masculin (M14)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ojog
  • ojogul
  • ojogu‑
plural
  • ojogi
  • ojogii
genitiv-dativ singular
  • ojog
  • ojogului
plural
  • ojogi
  • ojogilor
vocativ singular
  • ojogule
plural
  • ojogilor
ojug
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ojog, ojoagesubstantiv neutru

  • 1. Băț (cu o cârpă udă la un capăt) folosit pentru a curăța cuptorul de spuză, pentru a mișca jarul etc. DEX '09 DLRLC
etimologie:

ojog, ojogisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.