OJÍNĂ s. f. (Reg.) Moment al zilei situat la jumătatea timpului dintre amiază și asfințit; gustare care se ia în acest moment al zilei. – Bg., sb. užina.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ojínă, ojíne, s.f. (reg.) gustare la orele 4-5 după masă.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ojínă (-ni), s. f. – (Mold., Trans.) Gustare. – Var. ujină. Sl. (sb., bg.) užina (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 226), cf. mag. ozsona. – Der. ojini (var. ujini), vb. (a lua o gustare).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
OJÍNĂ, ojíne, s. f. (Trans. centr.) Pauză de masă foarte scurtă după-amiaza, la munca câmpului. (din magh. (reg. și lit.) ozsonna < sl.) [etim. Magy. Ért. Sz.]
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
Ghitzanu
| Semnalează o greșeală
| Permalink