OHMMÉTRU, ohmmetre, s. n. Instrument electric portativ pentru măsurarea rezistențelor electrice. [Pr.: om-me-] – Din fr. ohmmètre.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

OHMMÉTRU s.n. Instrument cu care se măsoară rezistența electrică. [Pron. om-me-. / cf. fr. ohmmètre].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OHMMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea rezistenței electrice. (< fr. ohmmètre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Corectate intrarea principală și indicația etimologică, din ohmetru în ohmmetru. - tavi

ohmmétru s. n. (sil. -tru; mf. ohm-) [ohm pron. germ. om], art. ohmmétrul; pl. ohmmétre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink