ÓHMIC, -Ă, ohmici, -ce, adj. Referitor la rezistența circuitelor electrice fără reactanțe inductive. [Pr.: ómic] – Din fr. ohmique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

ÓHMIC [pr.: omic] ~că (~ci, ~ce) 1) Care este exprimat în ohmi. Rezistență ~că. 2) Care ține de rezistența circuitelor electrice. Legătură ~că. /<fr. ohmique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÓHMIC, -Ă adj. Referitor la ohm, exprimat în ohmi. [Pron. o-mic. / < fr. ohmique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

óhmic adj. m. (oh- pron. o-], pl. óhmici; f. sg. óhmică, pl. óhmice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink