ogrăza sf [At: FRÂNCU-CANDREA, M. 178 / Pl: ~le / E: ns cf slv огрькти] (Reg) Colac care se dă la înmormântare, peste sicriu, preotului, rudelor, vecinilor mortului etc.

ogrăza s. f. – (Trans.) Colac ce se dă de pomană la înmormîntare, peste sicriu, preotului, rudelor, vecinilor mortului etc. Origine necunoscută. Legătură cu sl. ogrysti, ogryzą „a mușca” (Tiktin) nu este evidentă.

ogrăza s. f. (Reg.) Colac care, peste sicriu, se dă preotului, rudelor, vecinilor mortului etc. – Et. nec.

OGRĂZA s. f. (Regional) Colac care se dă la înmormîntare, peste sicriu, preotului, rudelor, vecinilor mortului etc. cf. FRÎNCU-CANDREA, M. 178. O muiere înrudită cu mortul... dă peste sicriu... preotului o traistă, merindarița, o lumină, un colac numit ogrăza. id. ib., cf. MARIAN, i. 293. – pl.:? – Etimologia necunoscută. cf. TDRG care îl pune in legătură cu slavon. огрыстн, scr. ogrizati „a mușca din ceva, a roade”.