8 definiții pentru ogrădaș
Explicative DEX
OGRĂDAȘ, ogrădași, s. m. (Înv.) Persoană care slujea la o curte boierească. – Ogradă + suf. -aș.
OGRĂDAȘ, ogrădași, s. m. (Înv.) Persoană care slujea la o curte boierească. – Ogradă + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
ogrădaș, ~ă smf [At: (a. 1766) IORGA, S. D. XXI, 263 / Pl: ~i / E: ogradă + -aș] (Înv) Persoană care slujea la o curte boierească Si: ogrădean.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OGRĂDAȘ ~i m. înv. Persoană angajată ca slugă în ograda unui boier. /ogradă + suf. ~aș
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OGRADAȘ, -Ă, ogrădași, -e, adj. (Învechit) Care face serviciu în ograda unei curți boierești. (Cu pronunțare regională) Se fuduleau în cămeșe din întîmplare curate, chelarul, chelărița, lăptărița, surugii, oameni ogradași albi ca omătul și rași. RUSSO, S. 21.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
ogrădaș (înv.) (desp. o-gră-) s. m., pl. ogrădași
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ogrădaș (înv.) (o-gră-) s. m., pl. ogrădași
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ogrădaș s. m. (sil. -gră-), pl. ogrădași
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tezaur
OGRĂDAȘ, -Ă s. m. și f. (Învechit) Persoană care slujea la o curte boierească. S-a tămplat mulți oameni, bătrâni și tineri, răzeși și streini..., Cărste Moldovan, ogrădaș, martur, Grigoraș Ciobotar (a. 1766). iorga, s. d. xxi, 263. ◊ (Atribuind calitatea ca un adjectiv) Se fuduleau în cămeșe din întîmplare curate chelarul, chelărița, lăptărița, surugiii, oamenii ogradași albi ca omătul și rași. russo, s. 21. – pl.: ogrădași. – Ogradă + suf. -aș.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Marilenazainea
- acțiuni
- silabație: o-gră-daș
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
ogrădaș, ogrădașisubstantiv masculin
- 1. Persoană care slujea la o curte boierească. DEX '09 DEX '98
- Se fuduleau în cămeșe din întîmplare curate, chelarul, chelărița, lăptărița, surugii, oameni ogradași albi ca omătul și rași. RUSSO, S. 21. DLRLC
-
etimologie:
- Ogradă + -aș. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.