OGRÍNJI s. m. pl. Resturi de paie, de fân etc. nemâncate de vite; cotoare, tulpini ale plantelor de nutreț. – Din scr. ogrizine.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

OGRÍNJI m. pl. Resturi de masă furajeră, rămase nemâncate de vite. /<sb. ogrizine
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OGRÍNJI s. pl. (reg.) tărăbuc. (~ rămase de la vite.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ogrinjí, ogrinjésc, vb. IV (reg.) 1. a se hrăni cu ogrinji. 2. a slăbi.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ogrínji s. m. pl. – Resturi de paie pe care caii nu vor să le mănînce, paie putrezite. – Var. grinzăi. Sl. ogrysti, ogryzą „a mușca” (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 227; Conev 73), cf. bg. ogrizki „resturi de lucruri uzate”; sb., cr. grizine „resturi de paie”.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ogrínji s. m. pl. (sil. -grinji)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink