3 intrări
30 de definiții
- explicative DEX (17)
- ortografice DOOM (4)
- etimologice (1)
- sinonime (2)
- arhaisme și regionalisme (4)
- tezaur (2)
Explicative DEX
OGRINJI s. m. pl. (Pop.) Resturi de paie, de fân etc. nemâncate de vite; cotoare, tulpini ale plantelor de nutreț. – Din sb. ogrizine.
ogrinji1 smp[1] [At: LB / V: (rar, sms) ~reș, ogrinj, (înv) ~răji, (reg) ~reji, ~riji, ~ini, ~nși, ori~ / E: srb ogrizine] 1 Resturi de paie, de fân, rămase după ce au fost hrănite vitele Si: (reg) ovreg. 2 (Reg; îe) A nu lăsa ~ A vorbi sincer. 3 (Reg; îe) A face ~ A face mofturi. 4 (Buc; îf ogreji) Vrej al dovleacului. corectat(ă)
- În original: smfp (abreviere necunoscută). — cata
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogrinji2 vi [At: L. ROM. 1959 nr 2, 54 / Pzi: ~jesc / E: ogrinji1] (Reg) 1 (D. oi) A se hrăni cu ogrinji1. 2 (Fig; d. oameni) A slăbi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OGRINJI sm. pl. 🚜 Rămășițe de fîn, paie, etc. lăsate nemîncate de vite în iesle, în codîrlă, etc.: am afară un cal... să aibă barem ceva ~ dinainte (RET.); vaca îmi irosea ~i din căruță (CRG.); ce se mai găsea însă pe ~le din fundul harabalei, numai caii săracii știau (GRIG.) [comp. srb. ogrizine].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
OGRINJI s. m. pl. Resturi de paie, de fân etc. nemâncate de vite; cotoare, tulpini ale plantelor de nutreț. – Din scr. ogrizine.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
OGRINJI s. m. pl. Resturi de paie, de fîn etc. nemîncate de vite; cotoare, tulpini ale plantelor de nutreț. Turiște la oi, ogrinji în ieslea vitelor nu se pomeneau nici de leac. AGÎRBICEANU, S. P. 28. Biata Dumana a stîrpit de slabă, îi ies ciolanele prin piele; azi dimineață am dezvălit bordeiu, ca să-i dau o mînă de ogrinji. VLAHUȚĂ, CL. 64 Vaca, ca vaca; îmi irosea ogrinjii din căruță. CREANGĂ, P. 115.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OGRINJI m. pl. Resturi de masă furajeră, rămase nemâncate de vite. /<sb. ogrizine
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ogrinji pl. Mold. resturi din plantele de nutreț rămase în iesla vitelor: ogrinjii din căruță CR. [Cf. bulg. OGRISKI].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogrínjĭ m. pl. (indirect d. bg. ogriski, ogrinjĭ, sîrb. ogrizak, ogrizine, nsl. ogrizek, ogrizina, rus. ogrýzok, rest de la mîncare, d. vsl. ogrysti-ogryzon, a mușca. V. grijă). Fîn pe care calu îl lasă nemîncat după ce șĭ-a ales ce ĭ-a plăcut și pe care boiĭ și oile îl mănîncă. V. stroh, tîrnomeată.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogrăji smp vz ogrinji1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogreji smp vz ogrinji1 corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogreș sm vz ogrinji1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogriji smp vz ogrinji1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogrinj sm vz ogrinji1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogrinjini[1] smp vz ogrinji1
- În definiția principală, posibil greșit accentuat: ~ini — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogrinși smp vz ogrinji1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
orinji smp vz ogrinji1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
ogrinji (pop.) (desp. o-grinji) s. m. pl.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ogrinji (pop.) (o-grinji) s. m. pl.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ogrinji s. m. pl. (sil. -grinji)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ogrinji pl.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
ogrinji s. m. pl. – Resturi de paie pe care caii nu vor să le mănînce, paie putrezite. – Var. grinzăi. Sl. ogrysti, ogryzą „a mușca” (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 227; Conev 73), cf. bg. ogrizki „resturi de lucruri uzate”; sb., cr. grizine „resturi de paie”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
OGRINJI s. pl. (reg.) tărăbuc. (~ rămase de la vite.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OGRINJI s. pl. (reg.) tărăbuc. (~ rămase de la vite.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
ogrinji, ogrinjesc, vb. IV (reg.) 1. a se hrăni cu ogrinji. 2. a slăbi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ogrínji, s.m., pl. (reg.) Resturi de fân; paie ce rămân în iesle: „[Focul] îl face din gozuri, ogrinji, paie pe care le ardeau” (Bilțiu, 2009: 67). – Cf. srb. ogrizine „resturi de paie” (DER, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
ogrinji, s.m., pl. – (reg.) Resturi de fân, paie ce rămân în iesle (Bud, 1908). – Cf. srb. ogrizine „resturi de paie” (Scriban, DER, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ogrinji, s.m. pl. – Resturi de fân, paie ce rămân în iesle (Bud 1908). – Din srb. ogrizine „resturi de paie”.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Tezaur
OGRINJI1 s. m. pl. (rar) f. pl. 1. Resturi de paie, de fîn etc. nemîncate de vite; (regional) ovreg. cf. lb, i. golescu, c., polizu, lm, cihac. ii, 226. Vaca ca vaca; îmi irosea ogrinjii din căruță. creangă, p. 115, cf. ddrf. Azi dimineață am dezvălit bordeiu ca să-i dau [Dumanei] o mÎnă de ogrinji. vlahuță, c.l. 64. Nalt ca o prăjină și slab ca un ogrinj. contemporanul, vi1, 387, cf. marian, s.r. ii, 55, șăineanu, barcianu, alexi, w. Vitele... lasă o rămășiță de ogrinji – tulpinile tari ale firelor de fîn. pamfile, a. r. 152. Joiana... întoarse capul și-și vîrî botul în rămășițele de ogrinji, suflînd puternic. rebreanu, i. 383. Trebuie să-și vîndă boii, care mor de foame, deoarece acasă nu mai au nici un ogrinj. v. rom. iulie 1961, 75. [Calul] să fie la scuteală legat și să aibă baremi ceva ogrinji dinainte. reteganul. p. i, 70, cf. șez. iii, 83, graiul, i, 272, bud, p. p. 68, i. cr. iv, 188, chest. v 43/46. Au mîncat vitele fînul tot. Ogrinjile au rămas. com. din cuzdrioara – dej. ◊ Expr. Nu lasă orinji = spune sincer, pe față. pașca, gl. A face ogrinji = a face mofturi. cv 1951, nr. 5, 26. Mereu face ogrinji că nu-i place haina. ib. 2. (Prin Bucov; în forma ogreji) Vrejurile bostanului, a v 18. – Și: (învechit) ogrăji (i. golescu, c.), (regional) ogrinși (alr i 953/746, 748, 984), ogriji (alr i 953/131, 679, 704, 710, 803, 808, 865, 887, 896), ogreji (alr i 953/596, 954, a v 15), orinji (bul. Fil. ii, 290, com. din jina – sebeș; scris și oringi pașca, gl.), ogrinjini (alr i 953/394) s. m. pl.; (rar, sg.) ogrinj, ogreș (alr i 953/590) s. m. – Din ser. ogrizine „resturi de mîncare”.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Marilenazainea
- acțiuni
OGRINJI2 vb. IV. Intranz. (Regional) 1. (Despre oi) A se hrăni cu ogrinji. cf. l. rom. 1959, nr. 2, 54. 2. fig. (Despre oameni) A slăbi (Drăgușeni – Pașcani), a vi 26. – prez. ind.: ogrinjesc. – v. ogrinji1.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Marilenazainea
- acțiuni
- silabație: o-grinji
| substantiv masculin (M97) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | — | — |
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
ogrinji, ogrinjisubstantiv masculin plural
- 1. Resturi de paie, de fân etc. nemâncate de vite; cotoare, tulpini ale plantelor de nutreț. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: tărăbuc
- Turiște la oi, ogrinji în ieslea vitelor nu se pomeneau nici de leac. AGÎRBICEANU, S. P. 28. DLRLC
- Biata Dumana a stîrpit de slabă, îi ies ciolanele prin piele; azi dimineață am dezvălit bordeiu, ca să-i dau o mînă de ogrinji. VLAHUȚĂ, CL. 64. DLRLC
- Vaca, ca vaca; îmi irosea ogrinjii din căruță. CREANGĂ, P. 115. DLRLC
-
etimologie:
- ogrizine DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.