OGÁRNIC, -Ă, ogarnici, -ce, adj. (Rar) Ca ogarul; cu însușiri de ogar; sprinten. – Ogar + suf. -nic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

ogárnic adj. m., pl. ogárnici; f. sg. ogárnică, pl. ogárnice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink