opțiuni
  • info

2 intrări

31 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OFTICAT, -Ă, ofticați, -te, adj. (Pop.) Tuberculos. Fig. Amărât, chinuit. – V. oftica.

OFTICAT, -Ă, ofticați, -te, adj. (Pop.) Tuberculos. Fig. Amărât, chinuit. – V. oftica.

ofticat2, ~ă a [At: HASDEU, I. V. XVI / V: (Mol) ~cigit, ~igit, osfi~ / Pl: ~ați, ~e / E: oftica] 1 (Pop) Bolnav de tuberculoză pulmonară. 2 (Reg; d. cai) Tuberculos. 3 (Pfm) Necăjit.

ofticat1 sn [At: H XIV, 90 / Pl: ~uri / E: oftica] 1 (Reg) Tuberculoză pulmonară. 2 Ofticare (2). 3 (Pfm; fig) Necăjire. 4 (Iuz) Tânjire.

OFTICAT, -Ă, ofticați, -te, adj. Bolnav de tuberculoză, ofticos; fig. amărît, chinuit. Nu intrați acolo, că e ofticată. STĂNOIU, C. I. 203. Vin de vezi cum o să mor Ofticat și plin de dor. TEODORESCU, P. P. 288.

OFTICA, oftic, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a(-și) învenina viața, a (se) supăra, a (se) amărî tare. – Din oftică.

OFTICA, oftic, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a(-și) învenina viața, a (se) supăra, a (se) amărî tare. – Din oftică.

oftica [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv; cscj) ~ci, oftigi, ohtici, (Mol) osfica / Pzi: oftic și (reg) ~cez, ~chez / E: oftică] 1 (Pop) vr A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. 2-3 vtr (Pfm; fig) A(-și) învenina viața Si: a (se) necăji. 4 vi (Iuz) A tânji după ceva.

oftici v vz oftica

ofticigit, ă a vz ofticat2 corectat(ă)

oftigit, ~ă a vz ofticat2 corectat(ă)

ohtici v vz oftica

osfica v vz oftica

osficat, ~ă a vz ofticat2

OFTICA, oftic, vb. I. (Popular) 1. Refl. A se îmbolnăvi de tuberculoză. 2. Tranz. Fig. A învenina viața cuiva, a face cuiva zile amare. Amorul de la tine M-a ofticat, vai de mine. TEODORESCU, P. P. 303. Ochii tăi m-au înșelat... Buzele m-au ofticat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 252. – Prez. ind. și: (învechit) oftichez. – Variante: oftici (CARAGIALE, O. III 170), oftigi (HOGAȘ, M. N. 203, ȘEZ. I 89) vb. IV.

OFTICI vb. IV v. oftica.

OFTIGI vb. IV v. oftica.

OFTICA, oftic, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză. 2. Tranz. Fig. A învenina viața cuiva, a face cuiva zile amare. [Prez. ind. și: (înv.) oftichez. – Var.: oftici, oftigi vb. IV] – Din oftică.

OFTICI vb. IV. v. oftica.

OFTIGI vb. IV. v. oftica.

A OFTICA oftic tranz. A face să se oftice. /Din oftică

A SE OFTICA mă oftic intranz. 1) A se îmbolnăvi de oftică; a deveni ofticos. 2) A-și învenina viața. /Din oftică

ofticà v. 1. a face ofticos; 2. a căpăta oftica; 3. fig. a amărî foarte.

ofticéz, a -cá (vest) și oftigésc (est) v. tr. (d. oftică și oftigă). Fac oftigos. V. refl. Devin oftigos. V. intr. Am ofticat muncind! – În Olt. osfíc, a -á.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

oftica (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. oftic, 2 sg. oftici, 3 oftică; conj. prez. 1 sg. să oftic, 3 să oftice

oftica (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 oftică

oftica vb., ind. prez. 1 sg. oftic, 3 sg. și pl. oftică

oftic, -cat prt.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OFTICAT adj., s. v. ftizic, tebecist, tuberculos.

ofticat adj., s. v. FTIZIC. TEBECIST. TUBERCULOS.

OFTICA vb. v. tuberculiza.

oftica vb. v. TUBERCULIZA.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ofticat, -ă, ofticați, -te adj. supărat, necăjit; enervat

Intrare: ofticat
ofticat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ofticat
  • ofticatul
  • ofticatu‑
  • ofticată
  • ofticata
plural
  • ofticați
  • ofticații
  • ofticate
  • ofticatele
genitiv-dativ singular
  • ofticat
  • ofticatului
  • ofticate
  • ofticatei
plural
  • ofticați
  • ofticaților
  • ofticate
  • ofticatelor
vocativ singular — —
plural — —
ofticigit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
osficat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oftigit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oftigit
  • oftigitul
  • oftigitu‑
  • oftigită
  • oftigita
plural
  • oftigiți
  • oftigiții
  • oftigite
  • oftigitele
genitiv-dativ singular
  • oftigit
  • oftigitului
  • oftigite
  • oftigitei
plural
  • oftigiți
  • oftigiților
  • oftigite
  • oftigitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: oftica
oftica1 (1 -c) verb grupa I conjugarea I
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oftica
  • ofticare
  • ofticat
  • ofticatu‑
  • ofticând
  • ofticându‑
 singular plural
  • oftică
  • ofticați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oftic
 (să)
  • oftic
  • ofticam
  • ofticai
  • ofticasem
a II-a (tu)
  • oftici
 (să)
  • oftici
  • ofticai
  • ofticași
  • ofticaseși
a III-a (el, ea)
  • oftică
 (să)
  • oftice
  • oftica
  • oftică
  • ofticase
plural I (noi)
  • ofticăm
 (să)
  • ofticăm
  • ofticam
  • ofticarăm
  • ofticaserăm
  • ofticasem
a II-a (voi)
  • ofticați
 (să)
  • ofticați
  • ofticați
  • ofticarăți
  • ofticaserăți
  • ofticaseți
a III-a (ei, ele)
  • oftică
 (să)
  • oftice
  • ofticau
  • ofticară
  • ofticaseră
oftica2 (1 -chez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT204)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oftica
  • ofticare
  • ofticat
  • ofticatu‑
  • ofticând
  • ofticându‑
 singular plural
  • oftichează
  • ofticați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oftichez
 (să)
  • oftichez
  • ofticam
  • ofticai
  • ofticasem
a II-a (tu)
  • oftichezi
 (să)
  • oftichezi
  • ofticai
  • ofticași
  • ofticaseși
a III-a (el, ea)
  • oftichează
 (să)
  • ofticheze
  • oftica
  • oftică
  • ofticase
plural I (noi)
  • ofticăm
 (să)
  • ofticăm
  • ofticam
  • ofticarăm
  • ofticaserăm
  • ofticasem
a II-a (voi)
  • ofticați
 (să)
  • ofticați
  • ofticați
  • ofticarăți
  • ofticaserăți
  • ofticaseți
a III-a (ei, ele)
  • oftichează
 (să)
  • ofticheze
  • ofticau
  • ofticară
  • ofticaseră
osfica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oftici2 (1 -cesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT406)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oftici
  • ofticire
  • ofticit
  • ofticitu‑
  • ofticind
  • ofticindu‑
 singular plural
  • ofticește
  • ofticiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ofticesc
 (să)
  • ofticesc
  • ofticeam
  • ofticii
  • ofticisem
a II-a (tu)
  • ofticești
 (să)
  • ofticești
  • ofticeai
  • ofticiși
  • ofticiseși
a III-a (el, ea)
  • ofticește
 (să)
  • ofticească
  • ofticea
  • oftici
  • ofticise
plural I (noi)
  • ofticim
 (să)
  • ofticim
  • ofticeam
  • ofticirăm
  • ofticiserăm
  • ofticisem
a II-a (voi)
  • ofticiți
 (să)
  • ofticiți
  • ofticeați
  • ofticirăți
  • ofticiserăți
  • ofticiseți
a III-a (ei, ele)
  • ofticesc
 (să)
  • ofticească
  • ofticeau
  • ofticiră
  • ofticiseră
verb (VT329)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oftici
  • ofticire
  • ofticit
  • ofticitu‑
  • ofticind
  • ofticindu‑
 singular plural
  • oftică
  • ofticiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oftic
 (să)
  • oftic
  • ofticeam
  • ofticii
  • ofticisem
a II-a (tu)
  • oftici
 (să)
  • oftici
  • ofticeai
  • ofticiși
  • ofticiseși
a III-a (el, ea)
  • oftică
 (să)
  • oftice
  • ofticea
  • oftici
  • ofticise
plural I (noi)
  • ofticim
 (să)
  • ofticim
  • ofticeam
  • ofticirăm
  • ofticiserăm
  • ofticisem
a II-a (voi)
  • ofticiți
 (să)
  • ofticiți
  • ofticeați
  • ofticirăți
  • ofticiserăți
  • ofticiseți
a III-a (ei, ele)
  • oftică
 (să)
  • oftice
  • ofticeau
  • ofticiră
  • ofticiseră
oftigi2 (1 -gesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT407)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oftigi
  • oftigire
  • oftigit
  • oftigitu‑
  • oftigind
  • oftigindu‑
 singular plural
  • oftigește
  • oftigiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oftigesc
 (să)
  • oftigesc
  • oftigeam
  • oftigii
  • oftigisem
a II-a (tu)
  • oftigești
 (să)
  • oftigești
  • oftigeai
  • oftigiși
  • oftigiseși
a III-a (el, ea)
  • oftigește
 (să)
  • oftigească
  • oftigea
  • oftigi
  • oftigise
plural I (noi)
  • oftigim
 (să)
  • oftigim
  • oftigeam
  • oftigirăm
  • oftigiserăm
  • oftigisem
a II-a (voi)
  • oftigiți
 (să)
  • oftigiți
  • oftigeați
  • oftigirăți
  • oftigiserăți
  • oftigiseți
a III-a (ei, ele)
  • oftigesc
 (să)
  • oftigească
  • oftigeau
  • oftigiră
  • oftigiseră
ohtici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT329)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oftigi
  • oftigire
  • oftigit
  • oftigitu‑
  • oftigind
  • oftigindu‑
 singular plural
  • oftigă
  • oftigiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oftig
 (să)
  • oftig
  • oftigeam
  • oftigii
  • oftigisem
a II-a (tu)
  • oftigi
 (să)
  • oftigi
  • oftigeai
  • oftigiși
  • oftigiseși
a III-a (el, ea)
  • oftigă
 (să)
  • oftige
  • oftigea
  • oftigi
  • oftigise
plural I (noi)
  • oftigim
 (să)
  • oftigim
  • oftigeam
  • oftigirăm
  • oftigiserăm
  • oftigisem
a II-a (voi)
  • oftigiți
 (să)
  • oftigiți
  • oftigeați
  • oftigirăți
  • oftigiserăți
  • oftigiseți
a III-a (ei, ele)
  • oftigă
 (să)
  • oftige
  • oftigeau
  • oftigiră
  • oftigiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ofticat, ofticatăadjectiv

  • 1. popular Ftizic, ofticos, tebecist, tuberculos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ftizic ofticos tebecist tuberculos
    • format_quote Nu intrați acolo, că e ofticată. STĂNOIU, C. I. 203. DLRLC
    • 1.1. figurat Amărât, chinuit. DEX '09 DLRLC
      sinonime: amărât chinuit
      • format_quote Vin de vezi cum o să mor Ofticat și plin de dor. TEODORESCU, P. P. 288. DLRLC
etimologie:
  • vezi oftica DEX '98 DEX '09

oftica, ofticverb

  • 1. reflexiv popular A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: tuberculiza
  • 2. tranzitiv reflexiv figurat A (se) chinui, a(-și) învenina viața, a (se) supăra, a (se) amărî tare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: amărî chinui supăra
    • format_quote Amorul de la tine M-a ofticat, vai de mine. TEODORESCU, P. P. 303. DLRLC
    • format_quote Ochii tăi m-au înșelat... Buzele m-au ofticat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 252. DLRLC
etimologie:
  • oftică DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.