OFTICÁRE, ofticări, s. f. (Pop.) Faptul de a (se) oftica. – V. oftica.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

OFTICÁRE s. v. tuberculizare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ofticáre s. f., g.-d. art. ofticării; pl. ofticări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OFTICÁ, oftíc, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a(-și) învenina viața, a (se) supăra, a (se) amărî tare. – Din oftică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A OFTICÁ oftíc tranz. A face să se oftice. /Din oftică
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE OFTICÁ mă oftíc intranz. 1) A se îmbolnăvi de oftică; a deveni ofticos. 2) A-și învenina viața. /Din oftică
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OFTICÁ, oftíc, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză. 2. Tranz. Fig. A învenina viața cuiva, a face cuiva zile amare. [Prez. ind. și: (înv.) oftichez. – Var.: ofticí, oftigí vb. IV] – Din oftică.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

OFTICÁ vb. v. tuberculiza.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ofticá vb., ind. prez. 1 sg. oftíc, 3 sg. și pl. oftícă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink