8 definiții pentru ofitic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OFITIC, -Ă, ofitici, -ce, adj. (Rar) Care aparține ofitului, privitor la ofit. – Din fr. ophitique.
OFITIC, -Ă, ofitici, -ce, adj. (Rar) Care aparține ofitului, privitor la ofit. – Din fr. ophitique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
ofitic, ~ă a [At: CANTUNIARI, L. M. 175/ Pl: ~ici, ~ice / E: fr ophitique] (Rar) 1 Care aparține ofitului. 2 Privitor la ofit. 3 Asemănător ofitului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OFITIC, -Ă adj. (Geol.) Care aparține ofitului. ◊ Structură ofitică = structură a rocilor caracterizată prin poziția neregulată a cristalelor, asemănătoare celei a ofitelor.[1] [< fr. ophitique].
- ?? Ofit este s. n. fără pl.; de unde această formă? — gall
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OFITIC, -Ă adj. de natura ofitului1. ♦ structură ~ă = structură a rocilor prin poziția neregulată a cristalelor. (< fr. ophitique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ofitic (rar) adj. m., pl. ofitici; f. ofitică, pl. ofitice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ofitic (rar) adj. m., pl. ofitici; f. ofitică, pl. ofitice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ofitic adj. m., pl. ofitici; f. sg. ofitică, pl. ofitice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
OFITÍC, -Ă (< fr.) adj. (Despre microstructura rocilor diabazice și doleritice) Care se caracterizează prin dispoziția neregulată a cristalelor prismatice de plagioclaz și prin prezența cristalelor mari de piroxen ce ocupă spațiile rămase libere.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
ofitic, ofiticăadjectiv
- 1. Care aparține ofitului, privitor la ofit. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Structură ofitică = structură a rocilor caracterizată prin poziția neregulată a cristalelor, asemănătoare celei a ofitelor. DN
-
etimologie:
- ophitique DEX '09 DEX '98 DN