ofsaid sn [At: SP. POP. 1958, nr 3233, 3/2 / Pl: ~uri / E: eg off-side] Greșeală făcută de un jucător, constând în depășirea, fără minge, a ultimului jucător advers, exceptând portarul, la fotbal și a liniei pe care se află mingea, la rugbi.

OFSAID, ofsaiduri, s. n. (Sport) Greșeală de plasare a unui jucător constînd în depășirea, fără minge, la fotbal, a ultimului apărător advers (exceptînd pe portar), iar la rugbi a liniei pe care se află mingea. – Pronunțat: -said.

OFSAID s.n. (Sport) Greșeală constînd în depășirea fără minge a ultimului jucător din echipa adversă (cu excepția portarului) de către un fotbalist sau a liniei pe care se află mingea de către un rugbist. ◊ (Argotic) A prinde în ofsaid = a prinde pe picior greșit, a surprinde într-o situație nefavorabilă, în care nu are dreptate. [Pron. of-said, scris și offside. / < engl. offside].

OFSAID s. n. greșeală; deplasare a unui jucător, în depășirea fără minge a ultimului jucător advers (cu excepția portarului), la fotbal, sau a liniei pe care se află mingea, la rugbi. ♦ (arg.) a prinde în ~ = a prinde pe picior greșit. (< engl. offside)

OFSAID ~uri n. (la fotbal) Situație (care se penalizează) când un jucător, aflat pe jumătatea de teren a echipei adverse, este pus în posesia mingii în momentul când se găsește mai aproape de linia porții decât jucătorii din formația opusă (cu excepția portarului). /<engl. offside

OFFSIDE s.n. v. ofsaid.

ofsaid (desp. -said) s. n., pl. ofsaiduri

ofsaid (-said) s. n., pl. ofsaiduri

ofsaid s. n. (sil. -said), pl. ofsaiduri

ofsaid (nu: off-side)

a fi în ofsaid expr. 1. (în fotbal sau în hochei) a fi în poziție neregulamentară de joc în terenul advers. 2. (fig.) a acționa în mod necinstit, a comite un act ilegal. 3. (intl.) a nu fi la curent cu ultimele evenimente.