odârlit¹, ~ă a [At: IOVESCU, N. 134 / Pl: ~iți, ~e / E: odârli] (Reg) Stors de puteri Si: jigărit, prăpădit, sfrijit.

odârlit², ~ă a [At: PĂSCULESCU, L. P. 29 / Pl: ~iți, ~e / E: cf odâr] (Reg) Alungat.

odârlit, -ă, odârliți, -e, adj. (reg.) 1. alungat, huiduit. 2. sfrijit, jigărit.

ODÎRLIT², -Ă adj. (Regional) Alungat, huiduit. Bulibașa cel vestit,... Sta ghebos și zgribulit, Ca un cîine odîrlit. PĂSCULESCU, L. P. 29, cf. 364. – PI.: odîrliți, -te. – De la odîr.

ODÎRLIT¹, -Ă adj. (Regional) Stors de puteri; sfrijit, jigărit. Care va să zică, el, la douăzeci și cinci de ani, odîrlit și trecut prin atîtea? IOVESCU, N. 134. – PI.: odîrliți, -te. – v. odîrli.