ODRĂSLIT, -Ă, odrăsliți, -te, adj. (Înv. și pop.) 1. Născut, zămislit, ivit; crescut, dezvoltat. 2. (Despre plante) Care a dat lăstari; p. ext. înmugurit, înverzit. – V. odrăsli.

odrăslit, ~ă a [At: LB / Pl: ~iți, ~e / E: odrăsli] (Îvp) 1 (D.plante) Care are lăstari. 2 (Pex) Încolțit. 3 Dezvoltat. 4 (Rar) Zămislit.

ODRĂSLIT, -Ă, odrăsliți, -te, adj. 1. Născut, zămislit, ivit; crescut, dezvoltat. 2. (Înv. și pop.; despre plante) Care a dat lăstari; p. ext. înmugurit, înverzit. – V. odrăsli.

ODRĂSLIT, -Ă, odrăsliți, -te, adj. 1. Născut, zămislit, ivit; crescut, dezvoltat. Spuneți, n-ați aflat, De-un tînăr băiat Bine odrăslit, Numai potrivit? CORBEA, A. 39. 2. (Despre plante) Care a dat lăstari; p. ext. înverzit, înmugurit. Cimpoieșu se gîndea la Măriuca, la serile cu toate răchițile odrăslite, colo pe părăul Alisandroaiei. CAMILAR, N. I 227.

ODRĂSLI, odrăslesc, vb. IV. Intranz. (Înv. și pop.) 1. A se naște, a se ivi; a crește, a se dezvolta. 2. (Despre plante; la pers. 3) A da mlădițe, a lăstari; p. ext. a înmuguri, a înverzi. – Din odraslă.

odrăsli [At: HERODOT (1645), 323 / V: (înv) ~risli / P și: ~răzli / Pzi: ~lesc / E: odraslă] 1 vi (Îvp) A da mlădițe Si: a încolți, a lăstări. 2 vi (Pex) A înmuguri. 3 vt A da naștere Si: a produce, a rodi. 4 vi A se ivi. 5 vi A se dezvolta. 6 vi A se naște.

odrisli v vz odrăsli

ODRĂSLI, odrăslesc, vb. IV. Intranz. 1. A se naște, a se ivi; a crește, a se dezvolta. 2. (Înv. și pop.; despre plante; la pers. 3) A da mlădițe, a lăstări; p. ext. a înmuguri, a înverzi. – Din odraslă.

ODRĂSLI, odrăslesc, vb. IV. lntranz. 1. A se naște, a se ivi; a crește. Sate odrăsliră din vetrele brazilor tăiați. GALACTION, O. I 254. Popoare vechi s-au risipit, iar altele au odrăslit și s-au ridicat pe sfărămăturile lor. VLAHUȚĂ, O. A. 409. ◊ Fig. Într-o zi – are să odrăslească și pentru noi binele. CAMILAR, N. I 21. Inimi în care odrăslește duhul vrajbei și al răzvrătirii. NEGRUZZI, S. I 274. ◊ Tranz. Să trăiască, Să-nflorească, Coconași să odrăslească. GALACTION, O. I 71. 2. (Despre plante) A da mlădițe, lăstari; p. ext. a înverzi, a înmuguri. S-a iscat de la o vreme o buruiană îndărătnică și păgubitoare... De ce o tai, de ce odrăslește mai vîrtos. SADOVEANU, N. P. 40. Frunză verde liliac, Bată-l vina de gîndac, C-au mîncat frunza de fag; N-au lăsat să odrăslească, Fetele să se umbrească. SEVASTOS, C. 83. ◊ Tranz. Și iarăși unde firea copaci nu au odrăslit, oamenii, cu feliurimi de meșteșuguri și munci, păduri întregi au sădit. GOLESCU, Î. 143. ◊ (Cu complement intern) Să crească, Să înflorească, Odrasle să odrăslească. TEODORESCU, P. P. 171.

A ODRĂSLI pers.3 ~ește 1. intranz. 1) (despre plante) A da mulți lăstari, mlădițe; a lăstări; a mlădi. 2) A se acoperi cu muguri; a da muguri; a înmuguri. 3) înv. A apărea prima dată; a lua ființă; a se naște. 2. tranz. (despre ființe și plante) A naște periodic și într-un număr mare; a plodi; a prăsi. [Sil. -drăs-] /Din odraslă

odrăslì v. 1. a da muguri, a rodi: copacul voește să tot odrăslească PANN; 2. fig. a încolți: inimi în care odrășlește duhul vrajbei NEGR.

odrăslésc v. intr. (d. odraslă). Încolțesc, răsar: din acest trunchĭ aŭ odrăslit alțĭ copacĭ. Fig. Din vorba rea odrăslește ura.

odrăsli (a ~) (înv., pop.) (desp. o-drăs-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. odrăslesc, 3 sg. odrăslește, imperf. 1 odrăsleam; conj. prez. 1 sg. să odrăslesc, 3 să odrăslească

odrăsli (a ~) (înv., pop.) (o-drăs-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. odrăslesc, imperf. 3 sg. odrăslea; conj. prez. 3 să odrăslească

odrăsli vb. (sil. -drăs-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. odrăslesc, imperf. 3 sg. odrăslea; conj. prez. 3 sg. și pl. odrăslească

ODRĂSLI vb. CREȘTE. DEZVOLTA. ÎNĂLȚA. ÎNMUGURI. LĂSTĂRI. MĂRI. MUGURI. PRODUCE. RODI.

odrăsli vb. v. CREȘTE. DEZVOLTA. ÎNĂLȚA. ÎNMUGURI. LĂSTĂRI. MĂRI. MUGURI. PRODUCE. RODI.