ODONTOTÉHNICĂ s. f. Operație de conservare și de întreținere a sănătății dinților prin plombarea, înlocuirea, controlarea lor. Cf. fr. odontotechnie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

ODONTOTÉHNICĂ s.f. Arta de a conserva dinții, plombându-i sau înlocuindu-i pe cei cariați. [Gen. -cii. / cf. fr. odontotechnie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ODONTOTÉHNICĂ s. f. arta de a conserva dinții, plombându-i sau înlocuindu-i pe cei cariați; tehnica dentară. (după fr. odontotechnie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

odontotéhnică s. f., g.-d. art. odontotéhnicii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink