ODONTOLOGÍE s. f. Parte a anatomiei care se ocupă cu studiul dinților. – Din fr. odontologie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

ODONTOLOGÍE f. Ramură a anatomiei care se ocupă cu studiul dinților. [G.-D. odontologiei] /<fr. odontologie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ODONTOLOGÍE s.f. Ramură a anatomiei care se ocupă cu studiul dinților și al bolilor lor. V. stomatologie. [Pron. -iei. / < fr. odontologie, cf. gr. odous – dinte, logos – studiu].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ODONTOLOGÍE s. f. ramură a anatomiei care studiază bolile dinților și ale țesuturilor învecinate. (< fr. odontologie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

odontologíe s. f., art. odontología, g.-d. odontologíi, art. odontologíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink