3 definiții pentru Odin

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Odin m. zeul cel mai puternic în mitologia scandinavă.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Odin, zeu suprem în mitologia scandinavă, soțul Freyei și tatăl lui Thor (Donar), zeu al războiului, dar și al magiei și al inspirației poetice, stăpânul cerului și al pământului, corespunzând la germani cu Wodan.

ODIN (în mitologia scandinavă), zeu suprem, similar lui Zeus, „Stăpânul cerului și al pământului”, zeu al războiului și al morții, dar și al magiei și al inspirației poetice. Soțul Freyei și tatăl lui Thor (Donar). Împreună cu frații săi, a construit Universul din cadavrul uriașului primordial Ymir. Locuia în Asgard, împreună cu ceilalți zei, cărora le era conducător. La germani era identificat cu Wodan sau Wotan.

Intrare: Odin
nume propriu (I3)
  • Odin