4 definiții pentru «octuor»   ▷ declinări

OCTUÓR s.n. Octet. [Pron. -tu-or. / < fr. octuor, germ. Octuor].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OCTUÓR s. n. octet1. (< fr. octuor, germ. Octuor)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

octuór s. n. (sil. -tu-or)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

octet (octuor) (germ. Oktett; fr. octuor) 1. Ansamblu de opt interpreți (instrumentali sau vocali) reuniți într-o formație camerală unitară; instr. pot. aparține aceleiași familii (o. de coarde, o. de suflători) sau a unor familii diferite. 2. Lucrare muizicală scrisă anume pentru o. (1) având fiecare partida* proprie. (Ex. o. pentru cvartet* de coarde, cl., fag., corn și contrabas de Schubert; o. de coarde de Mendelsshon-Bartoldy, Enescu, Milhaud; o. de suflători de Stravinski).
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink