8 definiții pentru octavin
Explicative DEX
OCTAVIN, octavine, s. n. Flaut mic care emite sunete cu o octavă mai sus decât cele obișnuite. – Din fr. octavin.
OCTAVIN, octavine, s. n. Flaut mic care emite sunete cu o octavă mai sus decât cele obișnuite. – Din fr. octavin.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
octavin sn [At: CR (1829), 2371/27 / Pl: ~e / E: fr octavin, it ottavino] Flaut mic care sună cu o octavă mai sus decât cel obișnuit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OCTAVIN s.n. (Muz.) Instrument asemănător flautului, care emite sunete cu o octavă mai sus decît acesta. [< fr. octavin].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OCTAVIN s. n. flaut mic cu o octavă mai sus decât flautul. (< fr. octavin)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
octavin s. n., pl. octavine
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
octavin s. n., pl. octavine
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
octavin s. n., pl. octavine
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tezaur
OCTAVIN s. n. Flaut mic care sună cu o octavă mai sus decît cel obișnuit. Cf. cr (1829), 2371/27. Orchestra nu este aranjată bine... Lipsește primul trombon, flautul al II-lea și octavinul. filimon, o. ii, 278. – Pl.: octavine. – Din fr. octavin, it. ottavino.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de ClaudiaGeorgiana
- acțiuni
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
octavin, octavinesubstantiv neutru
- 1. Flaut mic care emite sunete cu o octavă mai sus decât cele obișnuite. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- octavin DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.