7 definiții pentru ocniță (pl. ocnițe), ocniță (pl. ocniți)   declinări

ÓCNIȚĂ, ocnițe, s. f. (Pop.) 1. Diminutiv al lui ocnă (1). 2. Adâncitură într-o sobă de zid, în cuptorul sau în pereții caselor țărănești, în care se păstrează diferite obiecte; firidă, nișă. ♦ Firidă mică făcută ca element decorativ în partea exterioară a zidului unei clădiri. 3. Groapă adâncă; hrubă. 4. (Reg.) Schelet de pari în formă de prismă triunghiulară cu două laturi deschise, pe care se întind cerealele cosite sau secerate ca să se usuce; acoperiș de scânduri sprijinit pe țăruș, sub care se întind snopii de cereale în același scop. [Pl. și: ocniți] – Ocnă + suf. -iță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

ÓCNIȚĂ ~e f. 1) Adâncitură, special făcută în pereții caselor țărănești, care servește ca loc de păstrare a obiectelor de uz casnic; cotlon; cotruță. 2) înv. Cavitate arcuită în partea de sus, făcută în peretele unei construcții, care servește ca element ornamental; firidă. 3) Adâncitură sub cuptor unde se pune ceva la încălzit. /ocnă + suf. ~iță
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÓCNIȚĂ s. v. nișă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÓCNIȚĂ s. v. solniță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ócniță s. f., g.-d. art. ócniței; pl. ócnițe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

firídă f., pl. și de (ngr. thyrída, d. vgr. thyris, -ídos, dim. d. thýra, ușă. Cp. cu stafidă. V. fără). Scobitură făcută în zid, maĭ ales la sobe, ca să puĭ ceva (de ex., o oală). – În Mold. sud. feridă, în nord ócniță. V. cotruță.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

OCNIȚA 1. Com. în jud. Dâmbovița, situată într-o mică depresiune, în Subcarpații Ialomiței, pe râul Slănic (afluent la Ialomiței); 4.520 loc. (2003). Expl. de petrol. Biserica Sf. Nicolae (1852). 2. Localitate componentă a orașului Ocnele Mari (jud. Vâlcea), pe terit. căreia a fost descoperită (1964) un complex de așezări civile din epoca La Téne, aflate în jurul unor înălțimi fortificate cu terase, palisade și turnuri de apărare (sec. 1 î.Hr.-sec. 1 d. Hr.). În una dintre așezări aiu fost găsite mai multe fragmente ceramice, cu inscripții în alfabetul latin. Complexul de la O. a fost identificat cu centrul tribal al geto-dacilor, Buridava.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink