9 definiții pentru ocitocină
Explicative DEX
OCITOCINĂ, ocitocine, s. f. Substanță cu acțiune stimulentă asupra contracției musculaturii uterine, secretată ca hormon de lobul hipofizar posterior. – Din fr. ocytocine.
OCITOCINĂ, ocitocine, s. f. Substanță cu acțiune stimulentă asupra contracției musculaturii uterine, secretată ca hormon de lobul hipofizar posterior. – Din fr. ocytocine.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
ocitocină sf [At: DN3 / Pl: ~ne / E: fr ocytocine] Substanță cu acțiune stimulentă asupra contracției musculaturii uterine, secretată ca hormon de lobul hipofizar posterior.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OCITOCINĂ s.f. (Biol.) Hormon produs de lobul posterior al hipofizei, avînd rol în declanșarea contracțiilor uterine și stimularea lactației. [< fr. ocytocine].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OCITOCINĂ s. f. hormon secretat de lobul posterior al hipofizei, cu rol în declanșarea contracțiilor uterine și stimularea lactației. (< fr. ocytocine)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
ocitocină s. f., g.-d. art. ocitocinei; pl. ocitocine
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ocitocină s. f., g.-d. art. ocitocinei; pl. ocitocine
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ocitocină s. f., g.-d. art. ocitocinei; pl. ocitocine
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Enciclopedice
OCITOCÍNĂ (< fr.; {s} gr. ocytokon „naștere ușoară”) s. f. Hormon secretat de nucleii nervoși paraventriculari din hipotalamus, depozitat în lobul posterior la hipofizei, care îl eliberează în circulație. Are acțiune stimulantă asupra contracției musculaturii uterine, inducând nașterea. Se administrează în perfuzii în caz de inerție uterină. Sin. oxitocină.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
OCITOCINĂ s. (FARM.) oxitocină.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
ocitocină, ocitocinesubstantiv feminin
- 1. Substanță cu acțiune stimulentă asupra contracției musculaturii uterine, secretată ca hormon de lobul hipofizar posterior. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: oxitocină
etimologie:
- ocytocine DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.