ochiometru s. n. Ochiul considerat ca instrument de apreciere a măsurii ◊ „«Brazdometrul» e un cuvânt încă necunoscut și care, de fapt, nici nu are un înțeles bine definit. Așa au numit tractoriștii, mai mult în glumă, stinghia de lemn gradată cu care se măsoară adâncimea arăturii. Trebuia și un instrument de control. «Ochiometrul» te înșală, a spus directorul, trebuie să găsim altceva.” Sc. 21 IX 60 p. 2. ◊ „În cazul în care un parcurs cerut de un călător [cu taxiul] nu este prevăzut în tabel, costul se calculează după «ochiometru». De unde tocmeli interminabile.” Sc. 26 XII 74 p. 2. ◊ „În unele autobaze și unități de transport, verificarea autovehiculelor din dotare se mai face încă empiric, rudimentar, cu «ochiometrul», fără aparatură și instalații de specialitate.” Sc. 16 IV 75 p. 4; v. și restaurant-zahana (din ochi + -metru; FC I 142)

după ochiometru / ochioscop expr. (glum.) aproximativ