6 definiții pentru obșitar
Explicative DEX
obșitar sm [At: LB / V: (îrg) hopș~[1], ~iu / S și: opș~ / Pl: ~i / E: obșit + -ar] (Trs; Buc) Soldat eliberat din armată.
- Referința încrucișată recomandă forma hobșitar. Este vorba sigur de o greșală de tipar, greu însă de stabilit care formă este cea greșită — LauraGellner
hobșâtar sm vz obșitar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hobșitar[1] sm vz obșitar
- În definiția principală, varianta de față are forma hopșitar. Este vorba sigur de o greșală de tipar, greu însă de stabilit care formă a cuvântului este cea greșită — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
obșitariu sm vz obșitar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
obșitar, obșitari, s.m. (reg.) soldat eliberat, lăsat la vatră.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
OBȘITAR s. m. (Ieșit din uz, Transilv.) Soldat eliberat din armată, lăsat la vatră. cf. LB, BARCIANU, JAHRESBER. X, 200. Iată că-i vine înainte un opșitar bătrîn și-i zice... RETEGANUL, P. P. 36. – Scris și: opșitar. – pl.: obșitari. – Și: obșitariu (lb), hopșitar (JAHRESBER. X, 200) s. m. – Obșit + suf. -ar.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de serearaluca2015
- acțiuni
Intrare: obșitar
obșitar substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
obșitariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hobșâtar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hobșitar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)