6 definiții pentru obstruant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OBSTRUANT, -Ă, obstruanți, -te, adj. (Med.) Care obstruează; obstructiv, obstructor. [Pr.: -stru-ant] – Obstrua + suf. -ant.
OBSTRUANT, -Ă, obstruanți, -te, adj. (Med.) Care obstruează; obstructiv, obstructor. [Pr.: -stru-ant] – Obstrua + suf. -ant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
OBSTRUANT, -Ă adj. Care obstruează, obstructiv; obstructor. [< obstrua].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
obstruant (desp. -stru-ant) adj. m., pl. obstruanți; f. obstruantă, pl. obstruante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*obstruant (-stru-ant) adj. m., pl. obstruanți; f. obstruantă, pl. obstruante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
obstruant adj. m., pl. obstruanți; f. sg. obstruantă, pl. obstruante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OBSTRUANT adj. (MED.) obstructiv, obstructor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: ob-stru-ant
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
obstruant, obstruantăadjectiv
- 1. Care obstruează. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: obstructiv obstructor
etimologie:
- Obstrua + sufix -ant. DEX '09 DEX '98 DN