7 definiții pentru observațional
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OBSERVAȚIONAL, -Ă, observaționali, -e, adj. (Rar) Cu caracter de observație. [Pr.: -fi-o-] – Din engl. observational.
observațional, ~ă a [At: DN3 / P: ~ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: eg observational] (Rar) Cu caracter de observație.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBSERVAȚIONAL, -Ă, observaționali, -e, adj. (Rar) Cu caracter de observație. [Pr.: -ți-o-] – Din engl. observational.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
OBSERVAȚIONAL, -Ă adj. Cu caracter de observație. [Pron. -ți-o-. / cf. engl. observational].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBSERVAȚIONAL, -Ă adj. cu caracter de observație. (< engl. observational)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+observațional (desp. -ți-o-) adj. m., pl. observaționali; f. observațională, pl. observaționale
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
observațional adj. m. (sil. -ți-o-), pl. observaționali; f. sg. observațională, pl. observaționale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ți-o-nal
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
observațional, observaționalăadjectiv
- 1. Cu caracter de observație. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- observational DEX '09 DEX '98 DN