O definiție pentru obsechios
Etimologice
obsechios (-oasă), adj. – Excesiv de politicos, umil, plecat. Fr. obséquieux.
Intrare: obsechios
obsechios adjectiv
| adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)