2 intrări
12 definiții
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OBSCURIZARE, obscurizări, s. f. Faptul de a (se) obscuriza. – V. obscuriza.
obscurizare sf [At: DN3 / Pl: ~zări / E: obscuriza] 1 Întunecare. 2 Neînțelegere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBSCURIZARE, obscurizări, s. f. Faptul de a (se) face obscur. – V. obscuriza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de laurap
- acțiuni
OBSCURIZARE s.f. Acțiunea de a obscuriza și rezultatul ei. [< obscuriza].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBSCURIZA, obscurizez, vb. I. Tranz. și refl. (Rar) A (se) face obscur. – Obscur + suf. -iza,
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de Adriana Stoian
- acțiuni
obscuriza vt [At: DN3 / Pzi: ~zez / E: fr obscurcir] A obscura (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBSCURIZA, obscurizez, vb. I. Tranz. și refl. (Rar) A (se) face obscur – V. obscuriza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de laurap
- acțiuni
OBSCURIZA vb. I. tr. A face obscur; a obscura, a camufla. [Cf. fr. obscurcir].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBSCURIZA vb. tr., refl. a (se) face obscur. (< obscur + -iza)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
obscuriza vb. I 1979 A face obscur, a întuneca v. subprodus (din obscur + -iza; cf. fr. obscurcir; DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
obscurizare s. f., pl. obscurizări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
obscuriza vb., ind. prez. 3 sg. obscurizează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
obscurizare, obscurizărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) obscuriza. DEX '09 DN
etimologie:
- obscuriza DEX '09 DEX '98 DN
obscuriza, obscurizezverb
etimologie:
- Obscur + sufix -iza, DEX '09 MDN '00