OBRENOVIČ [obrénovitʃ], dinastie de cneji (1815-1842, 1858-1882) și regi (1882-1903) ai Serbiei. 1. Miloš O., cneaz al Serbiei (1815-1839, 1858-1860), întemeietor al dinastiei. A participat la răscoala antiotomană (1804-1813), și apoi a condus-o pe cea din 1815. Silit să abdice, din cauza politicii sale despotice, în favoarea fiului său Mihail, a fost rechemat în 1858 de către Skupștina sârbă. Este considerat creatorul Serbiei moderne. 2. Mihail O., cneaz (1839-1842, 1860-1868). Fiul lui O. (1). Promovând o politică autoritară, a fost detronat în 1842. Rechemat, a continuat politica națională a tatălui său, reorganizând armata și orientându-se spre o alianță cu Rusia, îndreptată împotriva Imp. Otoman. Asasinat. 3. Milan O., cneaz (1868-1882), apoi rege al Serbiei, sub numele de Milan I (1882-1889). A inițiat două războaie împotriva Turciei (1876, 1877), în urma cărora Serbia a obținut independența, recunoscută pe plan internațional prin Congresul de la Berlin (1878). A abdicat în favoarea fiului său Aleksandru. 4. Aleksandru O., rege al Serbiei (1889-1903). Fiul lui O. (3). Asasinat. Familia O. s-a aflat în luptă pentru putere cu reprezentanții familiei Karageorgević care i-a și înlocuit.