OBOSITÓR, -OÁRE, obositori, -oare, adj. Care obosește, care provoacă oboseală; ostenitor, istovitor; p. ext. plictisitor. – Obosi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

OBOSITÓR ~oáre ( ~óri, ~oáre) Care obosește; care prezintă dificultăți; anevoios; ostenitor. Călătorie ~oare. /a obosi + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OBOSITÓR adj. v. extenuant.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

obositór adj. m., pl. obositóri; f. sg. și pl. obositoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink