3 definiții pentru oborel
Explicative DEX
oborel sn [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pl: ~e / E: obor1 + -el] 1-10 (Șhp) Oboraș (1-10).
oborel n. obor mic, țarc.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
oborel, oborele, s.n. (reg.) obor mic, țarc.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: oborel
oborel substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)