opțiuni
  • info
11 definiții pentru obloni

Explicative DEX

OBLONI, oblonesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A închide cu obloane. – Din oblon.

OBLONI, oblonesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A închide cu obloane. – Din oblon.

obloni vt [At: VLAHUȚĂ, O. A. 86 / Pzi: ~nesc / E: oblon] A închide cu obloane (1).

OBLONI (-onesc) vb. tr. 1 💒 A închide cu oblonul sau cu obloanele 2 pr. ext. A astupa lumina: Oblonitu-mi-a fereastra gerul cu-a lui flori de ghiață (VLAH.).

OBLONI, oblonesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A închide cu obloane. (Fig.) Oblonitu-mi-a fereastra Gerul, cu-a lui flori de gheață. VLAHUȚĂ, O. A. 86.

A OBLONI ~esc tranz. rar (uși, ferestre etc.) A prevedea cu oblon. [Sil. -blo-] /Din oblon

oblonì v. a închide o fereastră cu oblonul.

oblonésc v. tr. (d. oblon). Pun obloane: a obloni o fereastră, o ușă.

Ortografice DOOM

obloni (a ~) (rar) (desp. o-blo-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. oblonesc, 3 sg. oblonește, imperf. 1 obloneam; conj. prez. 1 sg. să oblonesc, 3 să oblonească

obloni (a ~) (rar) (o-blo-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. oblonesc, imperf. 3 sg. oblonea; conj. prez. 3 să oblonească

obloni vb. (sil. -blo-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. oblonesc, imperf. 3 sg. oblonea; conj. prez. 3 sg. și pl. oblonească

Tezaur

OBLONI vb. IV. Tranz. A închide cu obloane (1). cf. șăineanu, alexi, w. Ziua-ți oblonești odaia, Nici nu te-auzi, nici nu te vezi. Topîrceanu, m. 88. Puse pe Vîlcu să oblonească fereastra. sadoveanu, o. x, 328. ◊ Fig. Oblonitu-mi-a fereastra Gerul, cu-a lui flori de gheață. vlahuță o, a. 86. – prez. ind.: oblonesc. – v. oblon.

Intrare: obloni
  • silabație: o-blo-ni info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • obloni
  • oblonire
  • oblonit
  • oblonitu‑
  • oblonind
  • oblonindu‑
 singular plural
  • oblonește
  • obloniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oblonesc
 (să)
  • oblonesc
  • obloneam
  • oblonii
  • oblonisem
a II-a (tu)
  • oblonești
 (să)
  • oblonești
  • obloneai
  • obloniși
  • obloniseși
a III-a (el, ea)
  • oblonește
 (să)
  • oblonească
  • oblonea
  • obloni
  • oblonise
plural I (noi)
  • oblonim
 (să)
  • oblonim
  • obloneam
  • oblonirăm
  • obloniserăm
  • oblonisem
a II-a (voi)
  • obloniți
 (să)
  • obloniți
  • obloneați
  • oblonirăți
  • obloniserăți
  • obloniseți
a III-a (ei, ele)
  • oblonesc
 (să)
  • oblonească
  • obloneau
  • obloniră
  • obloniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

obloni, oblonescverb

  • 1. rar A închide cu obloane. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote figurat Oblonitu-mi-a fereastra Gerul, cu-a lui flori de gheață. VLAHUȚĂ, O. A. 86. DLRLC
etimologie:
  • oblon DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.