oblong, ~ă a [At: GEOMETRIA, A. M. 84^v/1 / V: (rar) ~lung / Pl: ~ngi, ~nge / E: fr oblong, lat oblongus] Care este mai mult lung decât lat Si: alungit, lunguieț.

oblung, ~ă a vz oblong

*OBLONG adj. Lunguieț, lungăreț, mai mult lung decît lat [lat.].

OBLONG, -Ă, oblongi, -e, adj. (Franțuzism) Care e mai mult lung decît lat, lunguieț, alungit. O față slabă, oblongă, de o blîndețe suavă. CĂLINESCU, E. 29.

OBLONG, -Ă adj. Lunguieț, alungit. [Cf. fr. oblong, lat. oblongus].

OBLONG, -Ă adj. lunguieț, alungit. (< fr. oblong, lat. oblongus)

OBLONG ~gă (~gi, ~ge) livr. Care are lungimea mai mare decât lățimea; lunguieț; alungit. /<fr. oblong, lat. oblongus

oblong a. lungăreț, mai mult lung decât larg.

*oblóng, -ă adj. (lat. ob-longus). Lungăreț, maĭ mult lung de cît lat.

oblong (desp. o-blong/ob-long) (rar) adj. m., pl. oblongi; f. oblongă, pl. oblonge

!oblong (o-blong/ob-long) adj. m., pl. oblongi; f. oblongă, pl. oblonge

oblong adj. m. (sil. mf. ob-), pl. oblongi; f. sg. oblongă, pl. oblonge

Leptodermis oblonga Bunge. Specie ce înflorește vara-toamna. Flori (laciniile corolei oblong- lanceolate, violete-purpur) în exterior cu peri moi, în interior, la bază, pubescente, în buchete mici, dense. Frunze cu 3-5 perechi de nervuri, pe partea superioară pubescente, pe cea inferioară gri-verzi, ovat-eliptice sau oblonge. Arbust, cca 95 cm înălțime.

OBLONG adj. v. alungit, lung, lungăreț, lunguieț, prelung, prelungit.

oblong adj. v. ALUNGIT. LUNG. LUNGĂREȚ. LUNGUIEȚ. PRELUNG. PRELUNGIT.

OBLONG, -Ă adj. Care este mai mult lung decît lat; lunguieț, alungit. cf. geometria, A. M. 84^v/1, brezoianu, a. 170/8. Ni se înfățișează ochilor o curte foarte spațioasă și oblongă. f. (1869), 270. [Are] foliolele foilor oblungi și nedivizate, grecescu, FL. 25, cf. 31, șăineanu, alexi, w. O femeie... cu... față slabă, oblongă, de o blîndețe suavă, călinescu, e. 29. Ametistul oblong, ca o picătură de apă alungită în momentul căderii, era neobișnuit de mare. id. s. 240. – pl.: oblongi, -e. – Și: (rar) oblurig, -ă adj. – Din fr. oblong, lat. oblongus. – Oblung, -ă < it. oblungo.