opțiuni
  • info
2 intrări
10 definiții

Explicative DEX

oblațiune sf vz oblație

OBLAȚIUNE s.f. v. oblație.

oblație sf [At: DN3 / V: (îvr) ~iune / Pl: ~ii / E: lat oblatio, -onis, fr oblation] 1 (Nob) Jertfă adusă unei divinități Vz ofrandă. 2 Moment în slujba catolică.

OBLAȚIE s.f. (Rar) Dar, ofrandă. ♦ Moment în slujba catolică. [Gen. -iei, var. oblațiune s.f. / < lat. oblatio, fr. oblation].

OBLAȚIE s. f. jertfă adusă unei divinități; ofrandă. (< fr. oblation, lat. oblatio)

Ortografice DOOM

oblație s. f., pl. oblații

Enciclopedice

oblațiune, oblațiuni s. f. (Rar) Jertfă adusă unei divinități; ofrandă. – Din fr. oblation.

Sinonime

OBLAȚIUNE s. v. dar, jertfă, ofrandă, prinos, sacrificiu.

oblațiune s. v. DAR. JERTFĂ. OFRANDĂ. PRINOS. SACRIFICIU.

Tezaur

OBLAȚIUNE s. f. (Neobișnuit) Jertfă adusă unei divinități. v. ofrandă. Datina d-a aduce din fructe ș-animale Spre-a le-nchina de sacre l-altar în holocaust, Oblațiuni, ofrande. heliade, o. i, 388. – pl.: oblațiuni. – Din fr. oblation.

Intrare: oblațiune
oblațiune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: oblație
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oblație
  • oblația
plural
  • oblații
  • oblațiile
genitiv-dativ singular
  • oblații
  • oblației
plural
  • oblații
  • oblațiilor
vocativ singular —
plural —
oblațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oblațiune
  • oblațiunea
plural
  • oblațiuni
  • oblațiunile
genitiv-dativ singular
  • oblațiuni
  • oblațiunii
plural
  • oblațiuni
  • oblațiunilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oblație, oblațiisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.