5 definiții pentru obinzeală
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
obinzeală sf [At: MOLDOVAN, Ț. N. 176 / V: (reg) ~inzală, ~zea / Pl: ~ele și ~eli / E: vsl обѧзоло] (Trs) 1 Cusătură decorativă pe gulerul sau pe manșeta cămășilor țărănești. 2 Guler sau manșetă cu această cusătură.
obinzea sf vz obinzeală
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
obinzeá f., pl. ele (slav). Vest. Guler brodat la iĭe.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
obinzea (-ele), s. f. – (Trans.) Cusătură decorativă pe gulerul cămășilor țărănești. – Var. obi(e)nz(e)ală. Sb. obveza „legătură”, cf. sb. vez „brodat”, veza „ligă; aliaj”, obzevati „a lega”. Var. este reconstituită după pl.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
obinzeală, obinzele, s.f. (înv.) guler brodat la ie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: obinzeală
obinzeală substantiv feminin
substantiv feminin (F12) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
obinzea substantiv feminin
substantiv feminin (F151) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |