7 definiții pentru obieluță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OBIELUȚĂ, obieluțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui obială. – Obială + suf. -uță.
obieluță sf [At: ȘEZ. VII, 118 / Pl: ~țe / E: obială + -uță] 1-4 (Șhp; mpl) Obială (1-2) mică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBIELUȚĂ, obieluțe, s. f. Diminutiv al lui obială. – Obială + suf. -uță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
OBIELUȚĂ, obieluțe, s. f. Diminutiv al lui obială2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
obieluță (rar) s. f., g.-d. art. obieluței; pl. obieluțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
obieluță (rar) s. f., g.-d. art. obieluței; pl. obieluțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
obieluță s. f., g.-d. art. obieluței; pl. obieluțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: obieluță
obieluță substantiv feminin
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
obieluță, obieluțesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui obială. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Obială + sufix -uță. DEX '98 DEX '09