3 definiții pentru obiectualitate

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

obiectualitate sf [At: DN3 / P: o-biec-tu-a~ / Pl: (rar) ~tăți / E: it oggettualita] 1-2 Însușire a ceea ce este obiectual (1-2). 3 (Est) Însușire a obiectului estetic de a fi cu totul independent de subiect.

OBIECTUALITATE s.f. Însușirea a ceea ce este obiectual. ♦ (Estet.) Însușire a obiectului estetic de a fi cu totul independent de subiect. [Pron. -biec-tu-a-. / cf. it. oggettualità].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

obiectualitate s. f., g.-d. art. obiectualității

Intrare: obiectualitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obiectualitate
  • obiectualitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • obiectualități
  • obiectualității
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

obiectualitatesubstantiv feminin

  • 1. Însușirea a ceea ce este obiectual. DN
    • 1.1. estetică Însușire a obiectului estetic de a fi cu totul independent de subiect. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.