OBIECTUALITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este obiectual. ♦ (Estet.) Însușire a obiectului estetic de a fi cu totul independent de subiect. [Pron. -biec-tu-a-. / cf. it. oggettualità].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

obiectualitáte s. f., g.-d. art. obiectualității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink